Atunci când nu jelesc pe lângă busturile înaintașilor, când nu cântă despre dorința de libertate, de parcă ar fi corul robilor, liderii maghiarilor din România se dau de ceasul morții să rezolve problema steagurilor.

Lupta pentru simboluri este mai puternică decât lupta pentru repararea drumurilor din secuime. UDMR a fost aproape tot timpul la guvernare, în toate combinațiile politice posibile, dar ținutul pe care politicienii maghiari susțin că-l apără este într-o stare deplorabilă. Drumurile sunt praf, pădurile defrișate, stațiunile turistice, cândva perlele turismului românesc, sunt în paragină. Peste toate acestea tronează averile politicienilor UDMR înfășurate în steaguri, ca să mascheze interesul de a fi la masa bucatelor.

 

Simbolurile ca alinare

Liderii UDMR au, din când în când, pusee de grijă față de locurile în care trăiesc maghiari și-i instigă să recurgă la toate metodele pentru a irita majoritatea, ca apoi să se plângă de persecuție. De fapt, în teritoriu au un tip de mesaj, iar în Capitală, acolo unde fac jocurile cu majoritatea, sunt dispuși să cedeze la negocieri de așa manieră încât să dea și impresia că „mor cu românii de gât”, dar și că își asigură locurile călduțe.

Așa este și în povestea cu arborarea steagurilor autonomiste. Poate doar nostalgicii, cei care, din cauză că nu au ieșit niciodată din Secuime, nu știu limba română mai tresar la fâlfâirea drapelelor. Genetic, susțin specialiștii, maghiarii au un simț al proprietății dezvoltat. Din cauza veșnicei dileme „cine au fost prima dată aici: românii sau ungurii?”, copleșiți de aversiunea majorității, și-au găsit alinarea în simboluri. Realitatea din teren nu este nici cea pe care o redau liderii lor către cancelariile străine, nici cea pe care o susțin unii români patrioți, care se tem să meargă acolo că mor de foame dacă nu știu limba maghiară. Realitatea este că oamenii de acolo vor să o ducă bine, să vină milioane de turiști, și români, să își vândă frumoasele produse lucrate manual sau gustoasele lor gulașuri și kurtosuri.

 

Bani de la săraci pentru nesupunerea liderilor

Liderii locali sunt cei care dau semnalul, de aceea ei trebuie să fie cei care pun steaguri, pentru ca apoi să se victimizeze. Majoritatea instanțelor au dispus ca liderii locali care nu au respectat legea să fie amendați.

UDMR a înfiinţat un fond de solidaritate unde fiecare membru poate dona sume de bani pentru sprijinirea financiară a primarilor Uniunii condamnaţi de instanţe să plătească amenzi pentru neîndepărtarea steagului Ţinutului Secuiesc arborat pe clădirile instituţiilor. Adică, un fond la care să contribuie săracii din Secuime pentru că le este exploatat un orgoliu etnic. În primul rând, la acest fond vor contribui cei peste 2.000 de aleşi locali ai Uniunii, de la parlamentari şi europarlamentari. Adică, și acei primari care sunt primii gospodari ai unor localități în care gospodăriile sunt praf, clădirea o epavă, dar pe ea flutură un steag secuiesc.

 

Dacă dau jos o mie de steaguri, punem sute de mii

Ideea strângerii de fonduri pentru a plăti nerespectarea legii, a pornit de la ultima amendă, încasată de fostul primar din Sovata, Peter Ferenc, obligat să plătească 42.000 de lei. Acum el este președintele Consiliului Județean Mureș. Anterior, au mai fost cazurile primarilor din Mădăraş Ciuc şi din Miercurea Ciuc, obligaţi să achite 90.000 de lei, respectiv 75.000 de lei.

Vicepreședintele executiv al UDMR, Anna Horvath spune că „UDMR doreşte să transmită şi un mesaj către comunitatea românească prin care să arate că acţiunile primarilor care au arborat diverse simboluri pe primării nu sunt cauze individuale ale lor, ca aleşi locali, ci aceştia au în spate comunităţi întregi”

Instigare la nesupunere

Mai mult, senatorul Tanczos Barna îndeamnă la nesupunere și recurge chiar la formule patetice. „Dacă se vor da jos o mie de steaguri de pe instituțiile publice, cu siguranță vor fi arborate o sută de mii pe casele oamenilor. Sunt simboluri pe care le purtăm în suflet și le arborăm pentru că sunt ale noastre și mi se pare normal. Nu le puteți șterge, nu le puteți rupe din inimile oamenilor”, a spus senatorul.

 

Nu înțelege de ce s-au dat amenzi

Anna Horvath (foto) a spus că nu există în legislaţia naţională nicio prevedere care să interzică utilizarea unor simboluri pe instituţii publice, astfel că este de neînţeles cadrul legal care a stat la baza amendării edililor.