Implementarea invenţiei lui Iuliean Horneţ ar duce la înlocuirea depozitelor de deşeuri, care poluează aerul, apa şi solul, cu unele nepoluante de peleţi, adică de energie

În sectorul 1 al Capitalei se strâng semnături pentru închiderea gropilor de gunoi care poluează aerul, Orşova este invadată de gunoaie, iar craiovenii se sufocă de la mirosul pestilențial emanat de groapa de la Mofleni. Sunt doar câteva exemple ale dezastrului ecologic în care ne afundăm din cauza deşeurilor.

Multe gropi trebuiau închise din 2009

Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a avertizat că România se confruntă cu o situație dificilă în privința gropilor de gunoi. Potrivit Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, pentru respectarea legislației privind depozitele de deșeuri s-a trecut la etapizarea închiderii vechilor gropi, care nu mai corespund standardelor. Unele trebuiau desfiinţate încă din 2009, fapt care nu s-a întâmplat nici până azi. România a beneficiat de noi eșalonări, pe care nu le-a respectat. Pentru nerespectarea obligațiilor, Comisia Europeană a deschis o procedură de penalizare încă din 2007. Există premisele de a plăti o amendă uriaşă, plus penalități zilnice de întârziere ce pot varia de la câteva mii la zeci de mii de euro, până la conformare.

Doar 35 de județe dispun de programe de management integrat al deșeurilor, dar ele nu funcționează. Potrivit ministrului Mediului, situația s-a blocat atunci când a fost vorba de concesionarea serviciului de salubritate.

România, fără gropi de gunoi

Inventatorul român Iuliean Horneţ a brevetat o tehnologie care, dacă ar fi pusă în practică, ar duce la evitarea infringementului privind managementul deşeurilor, prin procesarea cu prioritate a resturilor, reziduurilor şi deşeurilor în peleţi - granule energetic curate, fără miros, nontoxice, nealterabile.

El are un plan de instalare, în toate oraşele, de staţii de sortare şi fabrici de peleţi, cu bani din fondurile europene.

Asta ar duce la desfiinţarea gropilor de gunoi, iar prin incinerarea deşeurilor în arzătoarele- incineratoare inventate de el s-ar obţine cea mai ieftină şi curată energie termică şi electrică. Mai mult, peleţii obţinuţi din gunoi vor înlocui combustibilii fosili, iar emisiile de noxe se reduc cu 50-80%.

În septembrie, la sediul firmei sale din Bucureşti, specialişti din domeniu au fost martori la punerea în funcțiune a primei rafinării ecoHORNET, care produce simultan energie termică și electrică, aer cald, gaz, biooil și biochar (un îngrăşământ agricol, care este folosit pentru deşertificarea terenurilor) de cea mai bună calitate.

Prin procesarea în peleţi se selectează şi se procesează deşeurile, gunoiul se transportă la punctele de selectare şi nu la groapă; se depoluează solul, apa şi aerul.

„O nouă ţeapă în energie” dată în favoarea producătorilor de biogaz

Iuliean Horneţ spune că se pregăteşte „o nouă ţeapă în energie” cu sprijinul Parlamentului, în urma căreia românii vor plăti în următorii 15 ani certificate verzi şi bonusuri de sute de milioane de euro pe energia electrică obţinută în staţii de biogaz, musai prin fermentaţie anaerobă. „Proiectul de lege a fost frezat şi bărbierit de ARBIO, Asociaţia Română a Biogazului şi Biomasei, şi transformat în Legea Biogazului, şi doar a biogazului de fermentare anaerobă. Acest proiect de lege a trecut, în decembrie, prin Senatul României ca prin brânză”, ne-a declarat Iuliean Horneţ.

FOTO: Sistem de ardere a peleților

Legea pentru stabilirea sis temului de promovare a producerii energiei termice și electrice din surse regenerabile, biomasă, biogaz şi energie geotermală a fost deturnată de la scopul urmărit de Guvernul României prin „Schema de ajutor de stat” şi anume de a sprijini utilizarea celor trei surse regenerabile de energie şi limitată din motive încă necunoscute la un singur combustibil, biogazul. Acesta se produce cu cel mai scump echipament, cu cea mai scumpă operare şi va lua pielea de pe noi pe o periodă de 15 ani, mai susţine Horneţ.

Fonduri imense doar pentru energie electrică

Guvernul a emis o HG prin care Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investiţiilor destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz şi energie geotermală) prevedea o sumă de 100.630.588 euro, eşalonată din 2017 până în 2020.

Horneţ se bate acum pentru ca sprijinul să fie echitabil distribuit şi pentru utilizatorii de biomasă şi energie geotermală. Performanţele de eficienţă de depoluare a solului, apei şi aerului prin procesare şi stocarea energiei deşeurilor, nivelul emisiilor poluante în utilizare, să fie criteriile de calificare şi mărimea bonusului pentru producătorii de energie termică şi electrică în cogenerare de înaltă eficienţă. „Românii au nevoie de energie termică, căldură şi apă caldă. Sectorul este în criză acută de mai mulţi ani, iar aleşii noştri aruncă fonduri imense în energie electrică unde jugul sărăciei energetice se pune pe contor”, trage inventatorul semnalul de alarmă, insistând că biogazul nu rezolvă marea problemă pe care o avem cu deşeurile menajere.

Ministrul Mediului şi interesele din sistem

Toate societăţile denumite organisme de transfer de responsabilitate, care trebuiau să ia deşeurile de la marile lanţuri de magazine şi să ajungă cu ele până la groapa de gunoi, sunt în momentul de faţă sub ancheta parchetului, a anunțat ministrul Mediului, Daniel Constantin. Acestea încasau banii, dar deșeurile nu ajungeau la groapă. „Din punctul meu de vedere, în sistemul de colectare a deşeurilor sunt foarte multe lucruri care nu sunt în regulă. Poate că de-a lungul timpului s-a şi dorit lucrul acesta. Vă spun asta pentru că încet-încet în perioada asta, de când sunt ministru al Mediului, încep să înţeleg care sunt interesele din jurul acestui sistem”, a mai spus Daniel Constantin.

Se umblă la taxă

Taxa de 80 de lei pe tona de deșeu depozitat la groapă se va plăti diferențiat de către operatorii de salubritate și se va aplica la diferența dintre ținta de valorificare pe care și-au propus-o și ceea ce au realizat efectiv, aceste prevederi urmând să fie incluse într- un proiect de Ordonanță de Urgență, a declarat Daniel Constantin. Operatorii de salubritate plăteasc o taxă de 80 de lei pentru fiecare tonă depusă, începând cu data de 1 ianuarie 2017, urmând ca această taxă să crească la 120 lei/tonă din 2018, potrivit prevederilor Legii 384/2013. România ar fi trebuit să introducă taxa începând din ianuarie 2016, iar banii obținuți urmau să meargă către Fondul de Mediu. Totuşi, aceste măsuri nu au cum să rezolve problema gropilor de gunoi, care se tot amână.

Infrigement-ul bate la uşă

Comisia Europeană aşteaptă din partea României o decizie în privinţa Programului Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Până acum, țara noastră nu a primit nicio condamnare pentru că nu a respectat legislația comunitară, dar pentru această neregulă este de așteptat o procedură accelerată, cu mari riscuri de a plăti penalități.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plas tic și sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri ne-periculoase provenite din activități de construcție și demolări, 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională. De asemenea, va trebui să colectăm separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.

FOTO: Daniel Constantin FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

În luna mai 2016, Ministerul Fondurilor Europene anunța că a cumpărat, prin licitație deschisă, servicii de asistență tehnică pentru realizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor și a Planului Național pentru Prevenirea Generării Deșeurilor. În acest sens, ministerul a atribuit un contract cu o valoare totală de 1.547.855 de lei, fără TVA, societății Fichtner Environment SRL din București, potrivit unui anunț publicat pe SEAP.

Propunerea preşedintelui ARBIO

Proiectul Legii Biogazului şi Biomasei a trecut tacit de Senat, în decembrie 2016, el fiind acum în dezbatere la Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, care este for decizional. Președintele ARBIO, Ilias Papageorgiadis, spunea în februarie, într-o conferință de specialitate, că un procentaj de 97% din deșeurile menajere ajung la groapa de gunoi, iar România ar putea primi, din 2020, penalizări de circa 500.000 euro pe zi dacă nu reduce acest procentaj sub 50%.

„Noi, până acum, am auzit și am ascultat foarte multe idei frumoase, foarte multe inițiative frumoase de la ONG-uri, oficiali, din idei private sau publice, dar până acum am auzit idei care nu rezolvă problema fundamentală. Nu rezolvă problema pentru totdeauna și nu respectă neapărat ierarhia europeană pentru gestionarea deșeurilor. Soluția noastră este singura care rezolvă fundamental problema cu deșeurile în România. Este vorba despre Legea de bioenergie (care se află în dezbatere în Parlament — n. r.). Propunem să creăm o schemă unde banii pe care îi vom plăti cu penalizarea care urmează în trei ani, mâine dimineață, să folosim suma aceasta să finanțăm o schemă închisă. Din suma respectivă, cam 40% va fi rezervată strict pentru proiecte care vor aborda deșeurile menajere din țară”, a afirmat oficialul ARBIO.

Biomasă versus biogaz

Iuliean Horneţ subliniază că printr- un lobby agresiv, făcut asupra Parlamentului, Legea de sprijin a biomasei, biogazului şi energiei geotermale a fost deturnată şi a trecut de Senatul României doar ca Lege a biogazului. Legea stabileşte producerea de energie electrică doar prin fermentaţie anaerobă cu 60 staţii de biogaz susţinute financiar de contribuabilul român care va plăti, timp de 15 ani, 3-4 certificate verzi (140-160 euro/MW electric şi 50 lei/MW termic) fără să primească nimic.

Costul total este de peste două miliarde de euro. Plus 24.000 hectare smulse agriculturii, deoarece pentru producerea biogazului este nevoie de materie vegetală. Mai mult, staţiile de biogaz nu rezolvă problema deşeurilor menajere.

În 15 ani cele 60 de staţii produc energie în valoare de 320 milioane de euro, de unde rezultă o pierdere de circa 1,7 miliarde de euro.

Avantajele tehnologiei româneşti

Tehnologia cu 60 de staţii de piro-gazare româneşti, care procesează biomasă în peleţi şi asigură conversia acestora în energie termică şi electrică, costă, pe 15 ani, 510 milioane de euro.

Pentru a transforma toată partea biodegradabilă a deşeurilor României în energie şi a scăpa de gropile de gunoi este nevoie, însă, de 300 de staţii de piro- gazare. Se vor procesa 3.400.000 tone/an şi se vor valorifica energetic 2.400.000 tone, partea biodegradabilă a deşeurilor menajere din toată ţara. Total costuri pe primul an: 450 milione de euro, cu încasări de 220 milioane. Din al doilea an, însă, se trece pe profit, acesta fiind de 75 de milioane.

Un oraş cu 150.000 locuitori colectează anual circa 60.000 tone deşeuri din care, după sortare şi uscare, se produc 30.000 tone peleţi, care convertiţi în energie înseamnă 120.000 MW, la un cost total de 17.450.000 euro, fără sortare.