Germania a lansat luni un plan de compromis privind corelarea plăților fondurilor UE cu respectarea statului de drept, cu scopul de a dezamorsa bomba ce amenință să arunce în aer aprobarea pachetului bugetar și de revenire de 750 de miliarde de euro, relatează site-ul Politico.
Propunerea Berlinului constituie o bază de negocieri între Parlamentul European şi cele 27 de state membre, care, în luna iulie, au convenit un astfel de mecanism, dar ulterior au revenit asupra lui pentru a evita un veto exprimat de Polonia sau Ungaria.
Pentru a avea șanse de succes, orice compromis trebuie să aibă în vedere mai mulți factori, extrem de diferiți. Polonia și Ungaria, acuzate de instituțiile UE că subminează statul de drept, sunt precaute față de orice măsuri care le-ar putea restricționa accesul la fondurile UE și au amenințat că vor bloca pachetul bugetar și de revenire, până când vor fi mulțumiți cu măsurile Bruxelles-ului în privința statului de drept.
În schimb, unele țări din Europa de Vest și de Nord au insistat asupra faptului că o legătură puternică cu statul de drept este esențială pentru ele și parlamentele lor naționale, care au, de asemenea, un rol fundamental în constituirea fondului de redresare.
O mare parte a Parlamentului European a fost, de asemenea, deschisă în a cere o poziție dură în prinvința condiționării banilor europeni de respectarea statului de drept. Deputații europeni au făcut din această măsură o condiție prealabilă pentru aprobarea bugetului de șapte ani al blocului, Cadrul financiar multianual (CFM). Parlamentarii europeni insistă penrtru cnsolidarea acestui mecanism, ceea ce înseamnă că propunerea preşedinţiei germane, care se menţine aproape de acordul convenit în luna iulie la summitul liderilor UE, cu siguranţă că va provoca reacţii ostile.
„Acest așa-zis compromis îngreunează și mai mult acordul din iulie", a declarat Daniel Freund, un europarlamentar german din partea Verzilor, și raportorul grupului pentru mecanismul statului de drept. ”Se creează astfel un mecanism care nu va fi aplicat niciodată și va fi adăugat pe lista lungă de instrumente pe care Consiliul nu le-a folosit”.
Conform Politico, documentul german renunță la utilizarea de către Comisie a termenului „deficiență generalizată” în respectarea statului de drept pentru a descrie ceea ce ar putea fi pasibil de pedeapsă. În schimb, se vorbește despre „încălcarea principiilor statului de drept”. Printre pedepsele pentru cei care încalcă statul de drept s-ar număra şi suspendarea fondurilor europene, care ar urma să fie decisă prin votul majorităţii statelor membre UE, la recomandarea Comisiei Europene.
Un oficial al Parlamentului European spune că documentul este clar când se referă la corupția financiară și la fraude, dar e destul de vag când vine vorba de domeniul de aplicare al statului de drept.
Există, de asemenea, și voci pentru care proiectul președinției germane se încearcă să se supună presiunilor făcute de guvernele Ungariei și Poloniei.
Un diplomat al UE susține că există o „o nefirească alianță în Consiliu”, în rândul țărilor care doresc să încetinească ratificarea fondului de recuperare. El afirmă că țările declarate „frugale” ar beneficia de aceste întârzieri, deoarece, dacă fondul de recuperare intră în vigoare mai târziu, se vor cheltui mai puțini bani.
Cu toate acestea, presiunile se accentuează în capitalele UE pentru ajungerea la un compromis, cu orice preț, notează Politico.