Statele UE denotă o tendință consecventă de a nu implementa deplin deciziile luate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și Curtea de Justiție Europeană (CEJ) fapt care subminează deopotrivă democrația și statul de drept din UE, a constatat un raport.

Statele europene ignoră deciziile CEDO sau CEJ

Un raport publicat marți de Democracy Reporting International (DRI) în colaborare cu European Implementation Network (EIN) dezvăluie că la data de 1 ianuarie 2024 statele UE încă mai aveau de implementat complet 624 de decizii importante ale CEDO. În creștere ușoară față de 2022 (616) și 2021 (602).

Deciziile importante ale CEDO sunt acelea care identifică în premieră un tip de violare a drepturilor omului într-o țară. Ele dezvăluie adesea probleme sistemice ori structurale care necesită reforme cuprinzătoare pentru a fi soluționate.

Raportul a mai constatat și că doar vreo jumătate din cele 201 decizii luate de CEJ în ultimii cinci ani referitor la statul de drept au fost respectate complet. Dintre cele 101 cazuri examinate s-au identificat probe clare de non-conformare totală ori parțială la 71 dintre ele, iar la 60% din ele implementarea trenează de minim doi ani. România și Ungaria sunt pe primele locuri în topul statelor care nu implementează deciziile instanțelor europene.

Decizii CEDO neaplicate vreme de zeci de ani

Aproape 76% din deciziile importante ale CEDO luate pe parcursul deceniului anterior cu privire la Ungaria nu erau încă implementate deplin în 2023. Pe de altă parte, România deține recordul la cifra absolută de decizii importante neimplementate, cu 115 cazuri.

La nivelul întregii UE 44% din deciziile importante ale CEDO din ultimul deceniu n-au fost încă implementate deplin, în creștere de la 40% în 2022 și 37,5% în 2021.

Raportul a constatat că guvernele tind măcar să aplice deciziile CEJ, numai că nu complet.

România și Ungaria sunt și în acest caz codașele, cu o proporție considerabilă a deciziilor CEJ încă tergiversate după mai bine de doi ani ori numai parțial aplicate.

România a aplicat doar parțial 88,33% din deciziile CEJ care o privesc, pe când rata Ungariei de conformare parțială se situează la 52,6%.

Întârzierile sunt ceva obișnuit în ambele țări, cu 50% din decizii în cazul României și 66% în cazul Ungariei rămânând în continuare neimplementate după mai bine de doi ani.

Se cer mai mulți bani de la UE

În secțiunea de recomandări raportul îndeamnă UE să-și suplimenteze eforturile și finanțarea pentru a stimula aplicarea deciziilor ambelor instanțe.

Comisiei Europene îi cere să sprijine inițiativele, mai ales cele ale societății civile și Consiliului Europei, menite a trage statele membre la răspundere și a proteja drepturile omului în întreaga UE.

Pe lângă recomandările formulate pentru fiecare țară în parte, apelul la acțiune lansat la adresa întregii UE evidențiază importanța transformării deciziilor judiciare în schimbări concrete.

Ce fac CEDO și CEJ

CEDO a fost înființată în 1959 pe baza Convenției Europene a Drepturilor Omului. Ea este o instituție a Consiliului Europei, având un rol vital în protejarea drepturilor omului, libertăților fundamentale și statului de drept pe continent. În ciuda faptului că deciziile CEDO sunt obligatorii, există probleme cu implementarea lor, întrucât depinde de bunăvoința guvernelor.

CEJ e cea mai înaltă instanță a UE, asigurând interpretarea legislației comunitare și aplicarea ei uniformă pe tot cuprinsul blocului. Comisia Europeană e responsabilă cu supervizarea implementării deciziilor CEJ.

(Articol de Nicoletta Ionta și Owen Morgan, Euractiv; Traducere: Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA)