CEDO si CCR, peste CJUE. Interesele financiare ale UE nu sunt mai presus de drepturile fundamentale

CEDO si CCR, peste CJUE. Interesele financiare ale UE nu sunt mai presus de drepturile fundamentaleÎCCJ. Sursa foto: EVZ

Într-o motivare de excepție, judecătorii Înaltei Curți de Casației și Justiție (ÎCCJ) Mihai Udroiu, Hermina Iancu si Elena Barbu explica de ce hotărârile Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) si Curții Constituționale a României (CCR) bat hotărârile Curții de Justiției a Uniunii Europene (CJUE).

Drepturile protejate de CEDO au întâietate

Judecătorii ÎCCJ arată că interesele financiare ale Uniunii nu pot fi protejate cu prețul unei încălcări drepturilor fundamentale non-derogabile, iar în aceste condiții, jurisprudența CEDO si CCR primează. Hotărârea a fost dată într-un dosar legat de intervenția prescripției în cazul infracțiunilor la fondurile europene și care vizează aplicarea unei hotărâri CJUE (nr. C-107/23 PPU [citată ulterior și ca hotărârea Lin]) având ca efect încălcarea principiului legalității..

Conform website-ului Lumea Justiției, hotărârea pronunțată în dosarul nr. 2529/1/2023 oferă și răspunsul la o parte dintre întrebările pe care instanțele le-au formulat către ICCJ asupra cărora Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept urmează să se pronunțe în 22 aprilie 2024.

O decizie relevantă din punct de vedere jurisprudențial

Hotărârea a fost pronunțată într-un dosar de respingere a unui recurs în casație al DNA și este extrem de relevantă din punct de vedere jurisprudențial, deoarece realizează o analiză complexă cu privire la soluția de încetare a procesului penal, prin prisma regulilor de interpretare și aplicare a dispozițiilor unionale, convenționale, naționale și ale CEDO. Ea stabilește și rolul organelor judiciare în protejarea drepturilor fundamentale așa cum sunt prevăzute în CEDO (în celălat sens al acestui acronim: Convenția Europeană a Drepturilor Omului), oferind liniile de interpretare care ar trebui adoptate atât de instanțe, cât și de parchete în cauzele aflate pe rolul acestora.

Decizia nr. 167 /RC pronunțată în dosarul nr. 2529/1/2023 este structurată în două părți. O primă parte a deciziei enunță regulile generale pe care instanțele ar trebui să le aplice cauzelor aflate pe rol. O a doua parte conține o argumentație amplă a cauzei deduse judecății, în care se arată de către cei trei judecători ÎCCJ de ce este încălcată jurisprudența CEDO și CCR în cazul în care ar prevala hotărârea CJUE (cauza LIN).

Citiți aici integral decizia ICCJ