AN-2 este un biplan produs de constructorul rus Antonov. Ce caută un avion anacronic, folosit mai ales în sectorul agricol (inclusiv în România), într-un teatru de război?

Antonov AN-2 este un avion vechi, rudimentar în comparație cu orice avion de luptă modern, și care a fost conceput în principal pentru misiuni de legătură și observare, transport și scop utilitar. Astfel că apariția sa în luptele din Nagorno-Karabah pare anacronică și fără sens.

De aici rezultă o a doua ipoteză, continuarea logică a primei: aceste dispozitive ar fi folosite pentru a atrage apărarea aeriană adversă, care, încercând să le doboare, își dezvăluie pozițiile.

Sau e mâna Chinei?

Astfel, rămâne doar ca dronele azere (sau artileria) să vizeze locurile din care a venit focul forțelor din Nagorno-Karabah care viza „momeala”.

O altă posibilă misiune a acestor AN-2 ar fi să servească drept bombe zburătoare.

Oricum, ipoteza conform căreia aceste AN-2 sunt momeli a fost prezentată de site-ul rus Topcor.ru (Rusia susține Armenia în acest conflict).

Potrivit acestuia din urmă, biplanele ar decola cu un pilot la bord. Apoi, ajuns în zona operațiunilor, acesta ar fi sărit cu parașuta după ce a blocat manșa avionului cu…curele.

Alte surse, cum ar fi Defence Blog, susțin că avioanele sunt „dronizate” datorită  unui „kit a cărui instalare nu durează decât puțin timp”.

Cu toate acestea, dacă se utilizează avioane vechi care consumă 200 de litri de combustibil pe oră (ca să nu mai vorbim de 10 până la 12 litri de ulei) pare a fi eficient și economic (nefiind nevoie de război electronic), modul de operare descris de Topcor.ru pare rudimentar în condițiile în care dirijarea avioanelor de la distanță este o tehnică ce datează încă din primul Război Mondial.

Pe de altă parte, China a dezvoltat Feihong-98, descris ca fiind cea mai mare dronă de transport din lume.

Cu toate acestea, a fost conceput pe baza unui Shifei Y5B, care nu este altul decât copia chineză a lui Antonov AN-2 și a cărei producție a fost lansată în 1957.

De aici o altă ipoteză: Baku, care întreține relații foarte bune cu Beijingul, ar fi putut obține câteva exemplare.

 

Foto: Opex 360