Curtea de Conturi a descoperit nereguli grave în ceea ce priveşte cheltuirea a aproape trei sute de milioane de euro de către SRI în anul 2014 şi a sancţionat serviciul de informaţii. Astfel, inspectorii Curţii de Conturi au refuzat să acorde certificatul de conformitate pe execuţia bugetară în 2014 cu menţiunea exprimării „opiniei cu rezerve, cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte”

În 2014, execuţia bugetară a SRI a fost de 1,2 miliarde de lei şi, potrivit raportului efectuat de inspectorii Curţii de Conturi, la Serviciul Român de Informaţii s-a constatat: „lipsa activităţilor de verificare şi de confirmare a creanţelor şi obligaţiilor SRI faţă de terţi”, „neconcordanţe între soldurile conturilor de materiale consumabile la unii ordonatori terţiari de credite ai SRI” şi „întocmirea eronată şi/sau incompletă a documentelor de angajare, lichidare, ordonanţare şi plată a cheltuielilor publice, ceea ce a generat dificultăţi în asigurarea unei evidenţe exacte şi reale a soldului disponibilului de credite rămas de angajat în perioada exerciţiului financiar 2014, la nivelul unor ordonatori terţiari de credite”.

FOTO: Un minut de interceptare poate costa și 10 lei FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Inspectorii Curţii de Conturi au recomandat SRI „aplicarea prevederilor legale”, precum şi a procedurilor operaţionale în legătură cu inventarierea tuturor elementelor patrimoniale de către ordonatorii terţiari de credite ai SRI. Mai mult, Curtea de Conturi a cerut SRI „stabilirea cu claritate a atribuţiilor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor publice, precum şi „nominalizarea persoanelor” pentru realizarea acestor atribuţii la nivelul ordonatorilor terţiari de credite ai SRI.

De menționat este faptul că, în același raport, SIE, SPP și STS au primit certificatele de conformitate, „avizul de bună purtare” râvnit de orice instituție de stat.

Neregulile pot apărea din interceptări

Surse judiciare declarau anul trecut pentru news. ro că interceptarea comunicaţiilor telefonice costă aproximativ 5,5 lei pe minut, dar poate să depăşească zece lei minutul, în funcţie de complexitatea activităţii, respectiv a modului de stocare, a limbii în care se vorbeşte şi a modului de transcriere.

Potrivit surselor, 24 de ore de supraveghere tehnică - în care sunt incluse interceptări telefonice, filaje, filmări sau înregistrări ambientale - costă între 7.000 şi 8.000 de lei, ceea ce ar însemna 5,5 lei un minut de înregistrare simplă, respectiv a convorbirii purtate între doi cetăţeni români, simpla stocare a discuţiei pe mediile optice ale serverelor SRI şi ale celorlalte servicii de informaţii şi transcrierea acesteia. Nu există însă liste tarifare fixe pentru astfel de servicii, ci totul ţine de complexitatea înregistrării, iar la nivelul serviciilor de informaţii pentru 24 de ore de interceptare factura a ajuns şi la 15.000 de lei.

Preţul s-ar datora faptului că pentru interceptările atribuite fiecărui dosar în care se solicită de către procurori interceptarea comunicaţiilor telefonice se stochează pe unităţi optice ce ar trebui folosite doar pentru respectivul dosar, adică mediile optice folosite pentru stocarea interceptărilor dintrun caz nu ar trebui refolosite pentru stocarea interceptărilor dintr-un alt caz, pentru a-şi păstra originalitatea, aşa cum prevăd normele legale din această materie.

Complexitatea apare atunci când discuţiile se poartă în alte limbi, pe segmentul de lucru fiind necesară şi expertiza unui traducător sau când discuţiile se poartă în regim de conferinţă sau între mai multe persoane. News.ro mai preciza că SRI nu pune la dispoziţie, din raţiuni de securitate, costurile efective ale interceptărilor efectuate, astfel că această activitate adesea nu poate fi imputată inculpaţilor în cadrul costurilor dosarelor penale.

Curtea de Conturi a sancționat mai multe Instituţii de stat

În 2014, „Opinii cu rezerve şi cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte”, sancţiune similară cu cea primită de SRI au primit şi Ministerul Finanţelor Publice / contul general anual de execuţie a bugetului de stat, situaţiile financiare ale MFP- activitate proprie, Senatul României, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenţei, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, SRI, Academia Română, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, Societatea Română de Radiodifuziune, Autoritatea Electorală Permanentă, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. La unele dintre instituţii au fost constatate abateri de la cadrul legal, nereguli în gestionarea patrimoniului şi nerespectarea principiilor de eficienţă, economicitate şi eficacitate, astfel încât a fost acordată şi opinie contrară, se arată în raportul Curţii de Conturi.