Am pornit proiectul cinematografic „Ținutul Anei – Ținutul misterelor” de la dorința de a descoperi și prezenta sanctuare de piatră, petroglife, fenomene magice ale sacralității și continuității spirituale din Munții Buzăului. Dar nu ne-am gândit o clipă că vom fi fermecați de un lăcaș religios nou. Probabil că energia fenomenelor inexplicabile din regiune reușește să se înfiripe în orice construcție modernă, cucerind privirile și inimile tuturor celor care au șansa de a străbate aceste drumuri minunate din țara noastră.
Ținutul Anei – Ținutul misterelor
Munții Buzăului sunt un loc unic și foarte important în istoria și formarea poporului român. Nu cred că poate exista un iubitor de istoria României care să nu fie fascinat de poveștile din această regiune, de încărcătura de mister și sacru care învăluie orice poveste.
Când am început cercetările în zona sacră a munților Buzăului acum ceva ani în urmă am fost întâmpinat de o mulțime de povești incredibile, unele având un tipar, altele fiind doar frânturi dintr-un întreg de mult uitat iar unele relatări, puține ce-i drept, erau pur și simplu năucitoare. De aceea am abordat ipostaza scepticului, a omului neîncrezător în tot ce înseamnă informații facile despre fenomenele inexplicabile din aceasta zonă, povestite de localnici, de „specialiști” care dețin răspunsuri pentru orice, de la oameni de bine doritori să te ilumineze gratuit.
Documentarul „Ținutul Anei – Ținutul misterelor” este dedicat fenomenologiei complexe existente în Munții Buzăului, pornind de la sanctuarele de piatră, începutul creștinismului la geto-daci, până la aparițiile inexplicabile, ce se manifestă în această zonă. În urma cercetărilor complexe, dar mai ales a camerelor de supraveghere montate în locuri unde localnicii au declarat apariții de lumini misterioase, echipa coordonată de Leonardo Tonitza, istoric și regizor, reușeste să surprindă în exclusivitate manifestări inexplicabile de lumini și nu numai.
Numele proiectului, „Ținutul Anei”, a fost ales deoarece prima formă de religie a acestui val (civilizații) a fost preponderent legată de cultul neolitică a Marii Zeițe Mamă, a cărui nume ori rădăcină lingvistică se găsește în silaba „an” ori „na” în denumirile zeităților feminine majore – pe teritoriile românești avem miticul nume ANA.
Biserica de lemn din Varlaam
Cărările bătute pentru realizarea acestui documentar ne-au scos în cale nu doar povești incredibile, bătrâni a căror istorie personală ar putea fi oricând subiect de film sau tineri care duc cu mândrie mai departe semnele de întrebare care mențin vie magia locurilor. În călătoria noastră am avut șansa să descoperim și construcții noi care îți sar în ochi, ca o siluetă adăugată mai târziu într-un tablou cu peisaje din natură, fără însă a perturba liniștea emanată de culorile pictorilor, dimpotrivă accentuând farmecul tabloului.
Satul Varlaam, spre exemplu, este un sat micuț, cu nume de sfânt, din comuna Gura Teghii, situată în nordul județului Buzău, pe valea Râului Basca, la poalele Masivului Penteleu.
Chiar în zona satului se unesc râurile Bâsca Mare și Bâsca Mică, formând râul de munte Bâsca. Văile râurilor sunt sălbatice, peisajele din jur sunt amețitoare, astfel că orice turist simte nevoia aproape inexplicabilă de a se opri și a savura fiecare milimetru din minunea naturii care îl înconjoară.
Mai sus de satul Varlaam se întinde un tărâm ca de poveste, cu pajiști molcome și păduri uriașe care îți șoptesc parcă să respecți liniștea locului și să asculți murmurul apelor care acompaniază poveștile despre aurul îngropat care „arde” cu flăcări vii, despre duhuri ce bântuie prin poienile de sub munţi, despre vrăjitori şi sihaştri ascunşi prin peşteri săpate în stânci, despre daci şi strămoşii lor, uriaşii, care au stăpânit înainte de potop.
Și, la o aruncătură de băț, se află Vârful Penteleu, singurul vârf din România unde găsești indicatorul spre trei mari ținuturi romanești: Transilvania, Moldova și Țara Românească.
În Varlaam am descoperit o bisericuță din lemn care, deși era vizibil că este o ctitorie relativ nouă, se încadra perfect în acel tablou pitoresc, tocmai prin pereții realizați în stil tradițional.
Construcții din bușteni și grinzi profilate
Am pătruns în locașul de rugăciune, împinși de curiozitatea de a afla cine a fost sau este maestrul care a clădit bisericuța.
Am aflat astfel că aceasta a fost ridicată din temelie în perioada noiembrie 2015 - septembrie 2016, pe locul unei biserici mai vechi din lemn, construită de boierul Maican Dumitru, la anul 1897, dar care, în urma intemperiilor, ajunsese la un stadiu avansat de degradare. Biserica nouă a fost realizată din lemn după metode tradiționale de construcție de un producător român de case din lemn masiv.
Așa am descoperit „Fabrica Case de Lemn Bernard” din Vălenii de Munte, Prahova, care produce case din lemn masiv, din bușteni rotunzi sau din grinzi profilate, după proiectul clientului sau adaptând la necesitățile acestuia orice proiect al companiei. În plus, producătorii români oferă consultanță pe tot parcursul procesului de proiectare a casei, colaborând cu arhitectul clientului, pentru a ajunge la varianta finală dorită.
”Noi credem că fiecare casă din lemn spune propria poveste. Casele din lemn masiv sunt cu totul speciale, iar tehnica de construcție a acestora se îmbină cu meșteșugul tradițional. Cei ce optează pentru o asemenea casă iubesc lemnul și stiu că este un material de construcție foarte diferit de construcțiile din zidărie tradițională”, ne-au povestit reprezentanții Case de Lemn Bernard.
Casele din lemn masiv realizate de „Case de Lemn Bernard” se construiesc întâi în fabrică, se dezasamblează și apoi se remontează pe locația finala în doar câteva zile.