Stăpân absolut în Turcia, unde sute de mii de persoane au fost aruncate după gratii sau concediați sub pretextul că ar fi luat parte la lovitura de stat împotriva sa, președintele turc Recep Erdogan nu ezită să-și urmărească adversarii peste tot în lume, în sfidarea oricăror legi. Nu e nicio exagerare. Site-ul Nordic Monitor a intrat în posesia unor documente turcești care purtau mențiunea “secret” și în care se explică pe larg cam ce fel de operațiuni desfășoară serviciile de informații ale lui Erdogan în UE și chiar în România. Televiziunea cipriotă Sigma Live are toate detaliile!
“Supravegherea ilegală, colectarea de informaţii şi activităţile de urmărire desfăşurate de serviciile turceşti de informaţii în Europa, America, Africa şi Asia Centrală au fost dezvăluite în documente cu menţiunea "secret" primite de site-ul Nordic Monitor.
Potrivit documentelor clasificate publicate de Nordic Monitor, Turcia desfăşoară operaţiuni de informaţii pentru a-i spiona pe criticii guvernului islamist al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în mai bine de douăsprezece ţări din lume. Documentele au fost pregătite de un serviciu secret guvernamental care a fost înfiinţat în 2016 prin dispoziţia specială a preşedintelui Erdogan şi care funcţionează sub egida Direcţiei Generale de Securitate (Emniyet).
Din trecerea în revistă a documentelor rezultă că spionii turci culeg în mod activ informaţii din următoarele ţări: Statele Unite, Canada, Germania, Regatul Unit, Belgia, Italia, Ţările de Jos, Grecia, Norvegia, România, Brazilia, Angola, Africa de Sud, Egipt, Irak, Uzbekistan, Pakistan și Kârgâzstan.
Documentul arată că informaţiile culese din aceste ţări sunt trimise la Ministerul pentru Combaterea Infracţiunilor împotriva Siguranţei Naţionale (Ulusal Güvenliğe Yönelik Suçlarla Mücadele Şube Müdürlüğü), un departament special înfiinţat la data de 12 mai 2016 la Ankara.
Erdogan a cerut personal înfiinţarea departamentului şi l-a aprobat într-o şedinţă a consiliului ministerial condus pe atunci de premierul Ahmet Davutoglu, prin decizia nr. 2016/8591, aprobată în 14 martie 2016.
Registrul guvernamental oficial nu a dezvăluit numele acestui nou departament, ci vorbeşte doar de unul din cele patru noi departamente create de Direcţia Generală pentru Securitate.
Documentele enumeră numele persoanelor care sunt localizate şi urmărite.
Agenţii turci se pare că au fost mai activi în SUA, Germania şi Grecia întrucât au mai multe nume enumerate ca fiind sub urmărire decât în alte ţări.
Autorităţile turceşti erau îngrijorate în mod evident de posibilitatea scurgerii de documente, după cum reiese dintr-o scrisoare însoţitoare găsită printre documentele clasificate.
În scrisoarea din 8 noiembrie 2018, Kayhan Ay, adjunctul comandantului regional al departamentului de poliţie de la Ankara, şi-a avertizat colaboratorii să trateze informaţiile cu atenţie.
El a subliniat că informaţiile trebuie transmise către anumite baze de date şi nu trebuie "comunicate unor persoane sau agenţii neautorizate".
El le-a cerut. de asemenea, subalternilor să revizuiască protocoalele pentru a asigura securitatea informaţiilor secrete în timp ce sunt întreprinse acţiuni împotriva unor persoane cunoscute pe teritorii străine.
Guvernul lui Erdogan era îngrijorat, în mod evident, de prăbuşire în cazul unei expuneri a documentelor şi dorea să se asigure că nu există scurgeri de informaţii.
Oamenii care intră în vizorul braţului lung al guvernului Erdogan în străinătate se crede că au legături cu mişcarea lui Gülen, care după cum notează Nordic Monitor, este "un grup sincer extrem de critic la adresa lui Erdogan şi a aliaţilor săi într-o serie de probleme, de la corupţia larg răspândită în cadrul guvernării până la ajutorul acordat de Turcia extremiștilor şi conspiraţiile cu grupuri islamiste radicale din Siria, Irak şi Libia".
Publicaţia mai arată că efectele înregistrării în astfel de documente ar putea fi catastrofale pentru oamenii aflaţi în străinătate. Ei riscă arestarea dacă se întorc în ţară, nu sunt primiţi la serviciile consulare ale ambasadelor şi consulatelor turceşti, iar averile lor au fost confiscate în Turcia în urma unor acuzaţii false de terorism.
În realitate, persoanele menţionate în rapoartele de informaţii au fost investigate apoi de Departamentul pentru Crimă Organizată (KOM), după cum arată documentele. Mulţi dintre aceştia au făcut obiectul unor urmăriri penale pentru acuzaţii îndoielnice.
Un raport de anchetă ataşat la documentele de informaţii şi semnat de Resul Holoğlu, şeful KOM, notează că autorităţile turceşti aveau tendinţa de a distruge viaţa oamenilor spionaţi în alte ţări.
Fiecare este identificat cu o scurtă notă explicativă care arată că guvernul urmăreşte persoanele respective pentru activităţi care ar fi fost legale în orice ţară guvernată de statul de drept.
Notele redactate de Organismul Naţional de Informaţii al Turciei (Milli İstihbarat Teşkilatı în limba turcă sau MIT) au fost ataşate la arhive utilizate pentru crearea unor cauze false împotriva acestor critici ai guvernului Erdogan. Cu toate că informaţiile au fost strânse de agenţi secreţi turci în cele mai multe cazuri, există şi cazuri în care la spionaj au participat diplomaţi turci.
De exemplu, diplomaţi de la ambasadele Turciei de la Londra, din Danemarca şi Uzbekistan au fost implicaţi în supravegherea ilegală a unor cetăţeni turci, transmiţând rapoartele lor la Ministerul de Interne de la Ankara. Informaţiile strânse cu încălcarea clară a convenţiilor de la Viena cu privire la conduita diplomaţilor pe teritoriu străin au fost incluse de asemenea în dosarul cauzelor.
Arhiva cu privire la Copenhaga a dezvăluit că un ziarist critic al guvernului Erdogan a fost filat de către diplomaţi. În Grecia, serviciile turceşti de informaţii i-au localizat pe următorii: Zehra Türker, İbrahim Baştepe, Nazıf Yalılı, Halil Dinç, Nazım Kılıç, Mehmet Düzenli şi Kubilay Türker”.