Pentru a-și face auzită vocea pe scena internațională, Europa trebuie să își găsească locul printre marile puteri spațiale: în special Statele Unite și China. Spațiul a devenit o miză geostrategică majoră, un teren de luptă politică și economică, în care se ciocnesc puterea de convingere și puterea de constrângere.
În urma publicării comunicării științifice „Spațiul: Europa contraatacă?” și organizării unui seminar franco-german pe tematica spațială, în februarie 2019, Institutul Montaigne din Paris, un think-tank ce reunește experți independenți din sfera politicilor publice, arată acum că politica spațială trebuie să devină o veritabilă prioritate europeană.
Trei experți europeni - un francez (Arthur Sauzay), un finlandez (Juha-Matti Liukkonen) și un german (Sebastian Straube) – încearcă să ofere o imagine de ansamblu asupra tendințelor și provocărilor recente din sectorul spațial.
Acesta analizează poziția actuală a Europei în New Space, evidențiind potențialul și limitele politicii spațiale dusă de Uniunea Europeană în ultimii ani și formulează cinci propuneri de politici publice menite să facă din Europa o reală putere spațială.
Spațiul joacă deja un rol esențial în viața noastră de zi cu zi. Înmulțirea aplicațiilor folosind sisteme de poziționare prin satelit (precum GPS sau Galileo), dezvoltarea serviciilor de imagistică spațială pentru apărare și industrie și rolul central al telecomunicațiilor contribuie la creșterea dependenței noastre de sateliți.
Astfel că protecția acestor infrastructuri strategice devine din ce în ce mai urgentă.
Din punct de vedere economic, orbita Pământului a devenit noua frontieră a „Big Data”.
Giganții digitali investesc miliarde de dolari pentru a construi constelații de sateliți pentru a oferi noi servicii de conectare.
Gigantii digitali au devenit astfel primii care au investit în noi infrastructuri spațiale.
Din punct de vedere geopolitic, rivalitatea China-SUA se extinde acum în spațiu.
Ambiția reînnoită afișată de Statele Unite începe să dea roade: investițiile publice sunt în creștere (bugetul NASA a crescut cu 2 miliarde de dolari în 2018 și din nou în 2019) și proiectele misiunii lunare în programul Artemis demonstrează acest interes crescut.
Ambițiile sunt la fel de puternice și de partea chineză și fac parte și ele din proiectul „noua rută a mătăsii”.
Până în prezent, Europa s-a bucurat de un adevărat leadership în sectorul spațial. Însă, în fața schimbărilor din sector, este încă în cursă?
Europa a reușit să se impună cu succes în mai multe segmente cheie din New Space.
Într-un discurs rostit la 22 ianuarie, Thierry Breton, comisarul european pentru politica spațială, și-a reafirmat dorința de a face din spațiu o prioritate europeană: „Spațiul se află la intersecția leadership-ului tehnologic , a strategiei industriale și a considerațiilor geostrategice. Acesta este motivul pentru care, în calitate de nou comisar spațial european, puteți conta pe mine pentru a avansa un ambițios program spațial european”. Reunind industria de apărare și industria spațială în aceeași direcție generală, Uniunea Europeană a luat în considerare în cele din urmă dimensiunea strategică a sectorului spațial.
Trei programe dezvoltate de Uniunea Europeană atestă importanța spațiului pentru Europa.
Primul este programul GOVSATCOM. Lansat de Comisia Europeană în decembrie 2013, acest sistem ar trebui să permită comunicările guvernamentale prin satelit începând cu acest an și să garanteze securitatea serviciilor de comunicații pentru organizații și operatori considerați strategici pentru UE.
Dezvoltarea sa este în curs, dar rămâne dependentă de resursele care îi vor fi alocate în viitorul buget al Uniunii.
Al doilea este programul GALILEO. Este un sistem de poziționare prin satelit (radionavigație) dezvoltat de Uniunea Europeană și una dintre principalele sale realizări. Cu toate acestea, un eșec din iulie 2019 a dezvăluit că sistemul era încă în faza de „învățare”.
Al treilea este programul COPERNICUS. Acest sistem de observare a pământului este un succes științific incontestabil, în special pentru studiul schimbărilor climatice. Oferă Europei o adevărată putere de persuasiune în relațiile internaționale, fapt dovedit de acoperirea incendiilor care au distrus Siberia și Amazon în vara anului 2019.
Pentru a profita de avantajele acestor investiții spațiale, Europa nu trebuie să se culce pe lauri ci, mai presus de toate, trebuie să consolideze finanțarea acestor programe în contextul următorului cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027.
Trebuie regândită guvernanța spațială europeană, care rămâne parțial inadecvată, în special în ceea ce privește rolul Agenției Spațiale Europene și articularea acțiunii sale cu cea a Comisiei.
De asemenea, trebuie să se păstreze și să se dezvolte industria spațială europeană, care reprezintă adevărata forță a Europei în acest domeniu, printr-o nouă politică industrială europeană care face din spațiu una dintre prioritățile sale.
Experții citați propun o serie de măsuri pentru a face din Europa o veritabilă putere spațială:
Pentru a face din Europa o putere spațială reală, măsuri concrete pot fi implementate încă din acest an, ținând cont de principalele provocări ale sectorului spațial: independența strategică, leadership-ul tehnologic și poziționarea geopolitică.
O astfel de abordare, concentrată în mod clar pe dezvoltarea capacităților industriale strategice, ar permite Europei să se ridice în prim-planul unei economii spațiale în schimbare rapidă, contribuind în același timp la reînnoirea visului european cu un proiect spațial realist și ambițios.
Garantarea autonomiei europene în gestionarea traficului spațial, prin dezvoltarea propriei capacități de detecție (radare terestre, telescoape și soluții spațiale, inclusiv sateliți) și de calcul, în colaborare cu Agenția Spațială Europeană și statele membre.
Dezvoltarea unei abordări inovatoare a achizițiilor publice în domeniul spațial. Se propune crearea unei unități responsabilă pentru achizițiile de servicii spațiale comerciale în cadrul viitoarei agenții UE pentru programul spațial.
În acest context, UE ar trebui, dacă este cazul, să sprijine dezvoltarea de către companii europene a unor noi servicii comerciale (în special, imagistică și telecomunicații).
În acest an trebuie decisă o strategie europeană pentru „constelațiile internet” . Aceste proiecte sunt sursa unor incertitudini semnificative dar sunt chemate să devină un factor determinant pentru dezvoltarea viitoare a segmentului spațial, telecomunicații și Big Data.
Trebuie garantat leadership-ul Europei în privința microsatellitelor, oferind acces gratuit la orbită pentru a permite validarea tehnologiilor. Obiectivul este dublu: dezvoltarea capacităților de lansare pentru acești sateliți și sprijinirea dezvoltării și succesului comercial al tehnologiilor microsatelitare.
Este necesară atriburea unui rol politic al UE în afacerile spațiale internaționale: prioritatea este de a se asigura că Europa poate participa la dezvoltarea actuală a activităților în spațiul dintre orbita Pământului și Lună.
Un exemplu de măsură concretă ar putea fi debarcarea, până în 2023, a unei sonde pe suprafața Lunii, cu un obiectiv științific și economic care ar putea include o demonstrație a tehnologiei pentru utilizarea resurselor lunare.
Acest lucru ar putea trimite un mesaj simbolic puternic și ar împinge jucători europeni consacrați, cum ar fi start-up-urile, să accepte provocarea.