De exemplu, românii care pleacă la cules de sparanghel și pentru care fermierii germani plătesc toate dările la zi, pot cere pensie la împlinirea vârstei de 67 de ani, din partea statului German, pentru numărul de ani lucrați.

Cererea de pensionare se va depune în România, la Casa județeană de Pensii, unde cel în drept are domiciliu. Această instituție va face toate calculele și, în plus, va solicita Casei Federale de Pensii a Germaniei calcularea dreptului de pensie, pentru perioada lucrată în această țară.

Potrivit tratatelor semnate între țările membre ale Uniunii Europene, la aceste cereri, fiecare țară în parte este obligată să răspundă și să calculeze un drept de pensie al persoanei în cauză.

În această categorie de persoane intră și românii care merg trei luni pe an în Germania să culeagă sparanghel sau să lucreze în agricultură. De exemplu, o condiţie esenţială a statutului de pensionar în Germania este o contribuţie de minimum 5 ani la asigurarea socială de pensie.

O persoană care a lucrat atât în România, cât şi în Germania, poate primi o pensie frumușică. Pentru că România şi Germania sunt membre ale Uniunii Europene, persoana în cauza poate primi pensie din cele două ţări.

De exemplu, cu o contribuţie de 13 ani la sistemul german de pensii de stat şi cu o contribuţie de 28 de ani la sistemul de pensii românesc, persoana în cauza poate primi o pensie de de 640 de euro, pentru totalul de 41 de ani munciţi, adică peste 3.000 de lei.

Începând cu anul 2021, Germania va impune pensia minimă, de care vor beneficia circa 1,3 milioane de pensionari care primesc pensii mici, la care se va adăuga o diferență pentru a ajunge la pensia minimă. „Crearea acestei pensii minime va contribui la o mai mare dreptate socială în ţara noastră”, a afirmat ministrul social-democrat al Muncii, Hubertus Heil, care a venit cu acest proiect.