Zeci de mii de catalani au ieșit în stradă, sâmbătă, 11 septembrie, militând pentru independența provinciei, față de Spania. Străzile orașului Barcelona au fost pline de protestatari după cinci ani de la tentativa eșuată de secesiune. Pentru locuitorii Cataloniei, data de 11 septembrie, reprezintă ziua în care și-au pierdut suveranitatea. În acea zi, în anul 1714, regele Filip al V-lea a intrat în Barcelona cu armata sa și a proclamat anexarea provinciei la regatul spaniol.
Câteva zeci de mii de locuitori ai provinciei Catalonia au ieșit pe stradă, în Barcelona, duminică, 11 septembrie, ziua în care se comemorează pierderea independenței. Aceștia au ieșit la protest pentru independenţa faţă de Spania, după aproape cinci ani de la tentativa eșuată de secesiune. Mitingul de duminică a avut tema „Să revenim pentru a câştiga: Independenţa!”.
La data de 11 septembrie, locuitorii provinciei Catalonia comemorează pierderea suveranității, deoarece, în acea zi, în 1714, Filip al V-lea a intrat în Barcelona cu armata și a proclamat anexarea la Spania. Au fost anulate, astfel, toate instituțiile catalane și a fost impusă limba castiliană, limba locală, catalană fiind interzisă.
„În fața dezacordului din ce în ce mai mare cu Spania, în ultimii 10 ani, catalanii au manifestat pașnic cu sutele de mii, cerând independența Cataloniei față de un stat care ne tratează ca pe o colonie. La demonstrația din acest an au participat aproximativ 300.000 de persoane, conform unor estimări independente (700.000 conform organizatorilor și 150.000 conform poliției la ordinele PSC, un partid naționalist spaniol). Astfel, independența catalană se dovedește a fi cea mai puternică mișcare europeană, organizând an de an cele mai mari manifestații de pe continent”, se arată într-un material transmis de jurnalistul catalan Jordi Oriola Folch.
sursa foto: Albert Salamé (www.vilaweb.cat).
Cum se justifică cererile catalanilor
Potrivit acestuia, autoritățile spaniole tratează mișcarea de independență ca și cum ar fi o organizație teroristă. Aceasta în loc să abordeze situația politic sau democratic.
„În fața acestei situații, naționalismul spaniol, obișnuit să lupte cu ETA cu poliția și judecătorii, tratează mișcarea de independență pașnică și non-violentă ca și cum am fi teroriști. De la Madrid se simt legitimați să ne impună apartenența noastră la Spania, ca și cum am fi într-o dictatură, în loc să încerce să ne convingă politic sau democratic, de exemplu, acceptând ca poporul catalan să decidă ce vrea să fie în cadrul unui referendum convenit”, a mai arătat jurnalistul.
sursa foto: Albert Salamé (www.vilaweb.cat).
În materialul transmis, acesta susține că locuitorii Cataloniei sunt o minoritate națională care au o «cauză justă» și trebuie să se constituie ca stat suveran. Doar astfel vor putea să garanteze drepturile democratice și sociale fundamentale ale cetățenilor săi.
„Și este adevărat că nu este necesar ca toate națiunile fără stat să constituie noi state în Europa. Fiecare caz trebuie studiat în funcție de meritele sale. Cu toate acestea, cazul catalan, prin modul și volumul său, a câștigat să fie considerat un caz foarte singular, mai ales din cauza represiunii și abuzurilor comise de Spania, care demonstrează că catalanii sunt o minoritate națională în cadrul statului spaniol care are o «cauză justă», deoarece trebuie să se constituie ca stat suveran, astfel încât să poată garanta drepturile democratice și sociale fundamentale ale cetățenilor săi”, a mai arătat jurnalistul catalan în materialul intitulat „Catalanii au făcut-o din nou”.
sursa foto: Albert Salamé (www.vilaweb.cat).
Numărul protestatarilor a fost mai mic decât în trecut
Iniţial, nu au existat informaţii oficiale de la mişcarea cetăţenească separatistă ANC – organizatoare a protestului – sau de la poliție cu privire la numărul participanților.
Observatorii prezenți la manifestație au estimat că numărul de protestatari a fost mult mai mic decât în anii precedenți. De exemplu, anul trecut, poliția a estimat că au participat 108.000 de persoane, în vreme ce ANC a indicat de patru ori mai mulți demonstranți, aproximativ 400.000.
Au fost și ani, înainte de pandemia de COVID-19, în care participarea a fost de peste un milion de oameni, conform dpa.