Mai mulţi funcţionari ai Agenţiei Române pentru Investiţii Străine sunt bănuiţi că ar fi primit şpăgi pentru a introduce ilegal în ţară sute de irakieni.
Mai mulţi funcţionari ai Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS) au intrat în vizorul procurorilor anticorupţie, fiind suspectaţi că ar fi primit şpăgi pentru a da o mână de ajutor membrilor unei reţele de traficanţi de carne vie. Acest dosar a ajuns pe masa anchetatorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de la Parchetul General, care a investigat modul ilegal în care au intrat în România sute de imigranţi, în mare parte irakieni. Nu mai puţin de nouă membri ai reţelei de trafic (trei irakieni şi şase români) au fost trimişi deja în judecată. Mită pentru a primi acte false „Dispunem declinarea şi continuarea cercetărilor de către DNA (...) cu privire la funcţionari din cadrul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine”, se arată în rechizitoriul Parchetului General, aflat acum şi pe rolul Tribunalului Bucureşti. Concret, la începutul acestui an, procurorii i-au trimis în judecată pe Mohamad Al Dulaimi, Salam Aise, Amar Asesi - cetăţeni irakieni, precum şi pe avocata Stana Kashani Amiri şi alţi cinci complici ai săi.
Toţi sunt acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, trafic de imigranţi, fals în înscrisuri şi uz de fals. În timpul anchetei, procurorii au obţinut o serie de mărturii care arătau că funcţionari ai ARIS ar fi primit bani pentru a trece cu vederea actele false în baza cărora imigranţii traficaţi de cei nouă inculpaţi au ajuns în România. Potrivit anchetatorilor, grupul condus de Al Dulaimi a introdus ilegal în ţară peste 200 de cetăţeni irakieni. În condiţiile în care ARIS nu are nici conducere, nici purtător de cuvânt, EVZ a luat legătura cu fostul vicepre şedinte al instituţiei, Monica Bărbuleţiu, care a precizat că nu ştie nimic despre ancheta deschisă de procurori. SEMNE DE ÎNTREBARE Vizele erau eliberate în maximum cinci zile
Surse judiciare au explicat pentru EVZ că suspiciunile în privinţa funcţionarilor ARIS au fost trezite şi de modul formal în care aceştia verificau documentele false depuse de grupul lui Al Dulaimi, precum şi de rapiditatea cu care membrilor grupării le erau eliberate vizele de şedere. „Una dintre modalităţile prin care poţi obţine legal o viză de şedere în România este aceea de a demonstra că vrei să faci afaceri. Asta presupune, pe lângă înfiin ţarea unei societăţi comerciale, şi un depozit de minimum 50.000 de euro într-o bancă românească. (...) De aici începeau problemele în cazul nostru. În timpul anchetei, am descoperit că sediile firmelor înfiinţate pe numele imigranţilor introduşi în ţară erau fictive. (...) Apoi, extrasele de cont prin care se confirma faptul că irakienii aveau câte 50.000 de euro erau false.
De cele mai multe ori, la ARIS, membrii grupării Al Dulaimi prezentau extrase de cont de la Libra Bank, unitate bancară care nu a confirmat însă că ar fi eliberat astfel de documente pentru acele persoane”, au completat sursele citate. Potrivit aceloraşi surse, în ciuda falsurilor evidente, funcţionarii ARIS eliberau vizele pentru irakieni în patru-cinci zile, adică foarte repede, comparativ cu alte cazuri. Mai mult, Mohamad Al Dulaimi a precizat în faţa procurorilor că avocata Stana Kashani Amiri i-a sugerat că poate rezolva problemele legate de vizele pentru imigranţi plătind diferiţi funcţionari de la ARIS. Aceasta a negat însă acuzaţiile.
Recomandările noastre
