Pe masa Guvernul se află un proiect de lege privind înființarea Regiei Autonome „Administraţia Canalului Siret-Bărăgan", care va fi în subordinea ministerului delegat pentru Marile Proiecte, Dan Șova. Proiectul este estimat la circa 2,7 miliarde de euro, iar.
Guvernul a aprobat acest Proiect de Lege prin care se creează condiţiile pentru redeschiderea lucrărilor la Canalul Siret - Bărăgan. În acest sens, se înfiinţează Regia Autonomă Administrația Canalului Siret – Bărăgan care va întocmi studiile și documentațiile tehnico – economice necesare proiectării și realizării canalului, va achiziţiona serviciile de consultanţă de specialitate, utilajele, instalațiile și echipamentele, va efectua recepţia lucrărilor şi, ulterior va asigura exploatarea şi întreţinerea acestuia. Prin realizarea canalului se estimează obţinerea unor sporuri de recoltă cu o valoare anuală de circa 120 milioane euro, susțin mai marii Guvernului.
Investiţia care ar elimina dependenţa României de importurile de cereale şi legume este cartoful fierbinte cu care jonglează patru miniştri. Începute în 1986, lucrările la Canalul Siret-Bărăgan bat pasul pe loc Deşi ar fi o mană cerească pentru România şi ar putea genera plus valoare în agricultură de 120 de milioane de euro pe an, iar oficialii îl declară prioritate naţională, canalul Siret - Bărăgan este un copil al nimănui, cât timp instituţiile implicate nu iau taurul de coarne.
- Canalul Siret-Bărăgan, plimbat între patru ministere
În prezent, de canal se ocupă, în principiu, trei ministere, iar anul trecut s-au realizat studii privind posibilitatea ca lucrările la Canalul Siret-Bărăgan să fie finanţate cu fonduri europene, prin alocarea financiară pe 2014-2018, a declarat, anul trecut, ministerul delegat pentru Ape, Lucia Varga. Surse EVZ, au precizat, încă din mai 2013, că s-au făcut studii de prefezabilitate încă din 2003, iar oficiali din China, Statele Unite, Israel, Suedia şi Emiratele Arabe bat la uşa cabinetelor miniştrilor de resort pentru a investi în construcţia canalului şi a sistemelor de irigaţii. Investitorii chinezi şi americani s-ar fi "uitat, au analizat şi au plecat". Se pare că principala problemă o reprezintă găsirea unor surse de finanţare la nivel naţional, atât pentru construcţia propriu-zisă, cât şi pentru reabilitarea şi extinderea sistemelor de irigaţii şi exproprieri, şi clarificarea modului în care aceşti investitori şi-ar putea recupera cheltuielile. Ce va trebui să facă Șova Potrivit proiectului privind înființarea Regiei, cei care vor gestiona această instituție, care se va afla în subordinea Departamentului pentru marile Proiecte, vor trebui să găsească finanțare pentru realizarea canalului, fie din fonduri europene, fie prin încheierea de parteneriate publice-private. Mai mult, ei vor trebui să asigure activitatea de exploatare și întreținere a canalului, inclusiv prin intermediul unui operator privat/concesionar, se mai specifică în proiectul de act normativ.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
