Soţul sopranei Roxana Briban, care s-a sinucis sâmbătă, spune că ea nu s-a putut obişnui cu ideea despărţirii de scena care a consacrat-o şi reproşează conducerii Operei lipsa de înţelegere.

După aproape jumătate de an de la sinuciderea Mădălinei Manole, o nouă veste sumbră a răzbătut, duminică, din lumea artistică. Soprana Roxana Briban, 39 de ani, şi-a pus capăt zilelor.

Dacă în cazul Mădălinei motivul sinuciderii a ridicat o serie de semne de întrebare, în ceea ce o priveşte pe fosta angajată a Operei Naţionale din Bucureşti cauza care a dus-o la gestul extrem a fost imposibilitatea afirmării artistice şi faptul că, anul trecut, artista "a fost dată afară" de către conducerea Operei Naţionale, este de părere soţul acesteia.

În declaraţia acordată EVZ, Alexandru Briban revine la formularea "a fost dată afară" şi rectifică, subliniind că, de fapt, a fost vorba despre o neprelungire a contractului Roxanei cu Opera Naţională, decizia în acest sens aparţinându-i directorului instituţiei, Cătălin Ionescu Arbore.

Din perspectiva directorului Operei, însă, hotărârea de a semna sau nu un nou contract de muncă sau de drepturi de autor i-a aparţinut în exclusivitate Roxanei. Aceasta şi-a justificat dorinţa de a se retrage prin aceea că este foarte obosită, tracasată şi contractele din străinătate o puneau în imposibilitatea de a-şi onora îndatoririle faţă de Opera bucureşteană, susţine Arbore.

Directorul spune că anul 2009 a fost "punctul final", pentru că soprana nu a fost la prima tentativă de renunţare la colaborarea cu Opera. "În 2007, de exemplu, a venit la mine, după câteva luni de absenţă, să-şi depună demisia. Cu foarte mare greutate am ajuns la o înţelegere şi am continuat". Arbore spune că, din punctul său de vedere, a existat disponibilitatea de a-i oferi sopranei un program care să îi permită continuarea colaborării cu Opera Naţională.

REFUZ

Oferta Operei, declinată de soţul îndoliat

"Şi-a iubit meseria mai mult decât pe mine şi mai mult decât ideea de a deveni mamă", ne-a spus Alexandru Briban despre Roxana. El neagă speculaţiile potrivit cărora artista ar fi avut probleme cu vocea şi spune că martori în acest sens pot fi toţi foştii ei colegi.

"Roxana a cântat în peste 90 de spectacole şi nu avea uzură vocală nici măcar 10%", afirmă el. Cât priveşte despărţirea de Opera Naţională şi modul în care a afectat-o, bărbatul spune că soţia lui "nu s-a gândit niciodată că de acolo de unde ea debutat şi şi-a făcut un nume va fi aruncată". "Dacă vor mai continua să îi calce în picioare pe artişti, mulţi se vor sinucide", decretează Alexandru Briban. Alexandru Briban a refuzat oferta Operei de a găzdui trupul neînsufleţit al Roxanei. Sicriul a fost depus, ieri, în capela Bisericii Herăstrău. Pentru că au existat voci care au contestat primirea sicriului în capela bisericii, purtătorul de cuvânt al BOR, preotul Constantin Stoica, spune că nu consideră că aceasta ar fi o încălcare a canoanelor.

OPINIA PSIHIATRULUI

"Suferea de o formă gravă de depresie"

Ramona Dragomir

"Prin metoda aleasă şi prin vârsta pe care o avea, soprana se încadrează în tiparul femeilor sinucigaşe. Prin determinarea arătată însă, prin plănuirea exactă astfel încât sinuciderea să reuşească nu se încadrează în acest tipar", comentează profesorul de psihiatrie Florin Tudose metoda aleasă de Roxana Briban pentru a-şi pune capăt zilelor.

Medicul mai spune că, de regulă, femeile mai au unele ezitări şi nu aleg metode excesiv de brutale. "Punându-şi pungile în cap şi legându-se cu scotch a ilustrat practic un film american, trecând de la o sinucidere clasică la o omucidere de tip hollywoodian. A apelat la un model clasic şi şi-a expus fantasmele suicidale (n.r. - pe facebook) cel mai probabil conform unui libret clasic", adaugă psihiatrul.

El mai crede că soprana era bolnavă. "Cel mai probabil sinuciderea a survenit din cauza unei forme de depresie gravă. Factorii circumstanţiali, declan şatori (problemele în familie, criza sau pierderea locului de muncă) pot doar să grăbească actul suicidal, însă nu pot fi incriminaţi ca fiind cauza principală a acestui fapt atât de grav", mai comentează profesorul de psihiatrie.

"În formele de depresie gravă, totul se înmoaie, e lent, vocea îşi schimbă timbrul, iar dacă şi cânţi, depresia poate modifica vocea.", PROF. DR. FLORIN TUDOSE, psihiatru