Zilele acestea, declaraţia politică cea mai plimbată prin gurile politicienilor a fost "referendumul din Găgăuzia a fost doar un sondaj"! (de la Prim-ministru, la preşedinţi de partid, experţi, invitaţi în tot felul de emisiuni).
Derularea unui referendum împotriva legii şi a unei hotărîri judecătoreşti dovedeşte încă o dată subţirimea instituţiilor acestui stat şi că încălcarea legii nu sperie decît pe cei care eventual încă nu au un cumătru unde trebuie. Răspunsul politicienilor vizaţi de această temă e minimizarea acţiunilor din Găgăuzia şi catalogarea referendumului ca fiind un (amărît) de "sondaj". Din multitudinea de definiţii a sondajului de opinie mă rezum aici la una foarte simplă şi scurtă: sondajul de opinie este o metodă de cunoaştere a opiniei publice pe baza chestionarului şi a eşantionării. Sondaj înseamnă obligatoriu REPREZENTATIVITATE, metodologie de lucru, proceduri statistice ... pe scurt, o mulţime de chestiuni riguroase fixate de o ştiinţă tînără de 150 de ani. Reprezentativitatea nu este dată de numărul de participanţi într-un sondaj, referendum sau participanţi la alegeri (citiţi atent mai jos). Nu are absolut nici o relevanţă din perspectiva reprezentativităţii faptul că în Găgăuzia s-au prezentat 70777 cetăţeni (68.22%). Sondajele de opinie sunt "forţate" de rigorile ştiinţei să ofere rezultate pe eşantioane reprezentative funcţie de diverse criterii (regionale, tipuri de localităţi, gen, vîrstă, naţionalităţi, educaţie etc.). La alegeri însă, în Rep. Moldova, se prezintă mai multe femei decît ponderea lor statistică, mai puţini tineri şi mai mulţi vîrstnici de peste 60 de ani, mai multe persoane cu educaţie medie şi scăzută etc. Cu alte cuvinte, se prezintă o parte, un lot de persoane din întreaga societate care nu este REPREZENTATIV în accepţiunea sociologică a conceptului. Nu confundaţi numerele, oricît de mari, cu reprezentativitatea!!! Dacă la alegeri se prezintă 1.6 milioane femei din 2.6 milioane alegători nu înseamnă că avem reprezentativitate. Avem doar părerea a 1.6 milioane femei, iar părerea bărbaţilor nu a fost exprimată. Sub aspectul variabilei gender nu avem nicidecum reprezentativitate, indiferent cîte milioane de femei s-ar prezenta la alegeri.
Nu putem vorbi despre reprezentativitate nici măcar în interiorul categoriei "femei"; poate la alegeri nu s-au prezentat 160 mii femei care au venituri foarte mari, status superior. Asta înseamnă 10% din populaţia de femei; ne lipsesc aşadar, părerile femeilor bogate care, poate, nu au fost deloc interesate de alegeri. Aşadar, referendumul nu e nicidecum un sondaj deoarece nu îndeplineşte o mulţime de condiţii expuse mai sus; el este exprimarea unui punct de vedere a unui număr mai mic sau mai mare de persoane pe o temă dată. Reprezentativitatea lui trebuie gândită în funcţie de structura socio-demografică a persoanelor care au binevoit să meargă la alegeri, referendum. Domnilor politicieni, dincolo de greşeala de ordin ştiinţific, invocarea sondajelor în 2014 va fi probabil sport naţional, probă pentru olimpiada electorală din toamnă. N-ar fi rău să mergeţi la olimpiadă antrenaţi şi în cunoştinţă de cauză privind şansele voastre şi ale adversarilor şi, mai ales, dacă aceste şanse au fost evaluate corect. "Nu a fost altceva decît un sondaj", nu e altceva decît o declaraţie din partea politicienilor noştri, parcă prea obişnuiţi cu lipsa rigorii.
Recomandările noastre
