Țuica / Sursa foto. EVZ Pe canalul de YouTube Hai România s-a realizat un sondaj care arată ce băutură definește poporul român. Rezultatul nu este deloc surprinzător.
Acest sondaj a strâns în primele trei ore de la postare 1000 de voturi, răspunsul favorabil fiind țuica (55%). Pe locul doi se află pălinca cu 17%, apoi vinul cu 15%, apa 9% și în cele din urmă berea cu 5%.
Dar este cu adevărat țuica pur românească? Dicţionarele nu dau multe lămuriri cu privire la etimologia cuvântului. Conform DEX-ului, ţuica este „băutură alcoolică obţinută prin fermentarea şi distilarea prunelor sau altor fructe”, numele provenind din sârbă, „cujka”. Curios e că, într-o lucrare maghiară de specialitate, se spune despre distilatul cu pricina că e de origine românească, şi că de la noi l-au luat sârbii…
Conform actelor legislative postrevoluţionare ale Guvernului României, ţuica este „o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor”. În documente, se mai face diferența între „țuică bătrână“, obținută din distilate învechite minimum 3 ani, și „țuică extra“, la care învechirea e de minimum 7 ani.
Țuica în alte părți
Prima menţiune documentară despre existenţa cazanelor de fabricat o băutură alcoolică distilată pe teritoriul României pare să dateze din 1332. Cei care au adus meşteşugul distilării ar putea fi călugării cistercieni. Prima băutură amintită şi cu consum mai răspândit în evul mediu este vinarsul.
Pălinca este o băutură cunoscută sub această denumire la români, maghiari, sârbi. şi slovaci. La austrieci, cehi şi sloveni băutura se numeşte palenka, sau paljenka. În mai multe limbi termenul defineşte o băutură spirtoasă alta decât vinarsul (maghiară: égett-bor, sârbă – vinjac) obţinut din vin, drojdie, în general din struguri. Etnologul Ioan Godea este de părere că termenul pălincă a apărut prima dată în arealul românesc în Sătmar-Sălaj-Bihor, o zonă cu o tradiţie pomicolă extem de veche mai ales în ceea ce priveşte numărul şi varietăţile de prun. Pentru etnograful Boris Zdreciuc România nu se poate împărţi decât între două mari provincii: Nordul Pălincii şi Sudul Ţuicii. În legătură cu procesul de distilare un fapt este clar. Cu cât tăria este mai înaltă cu atât se diminuează aromele. Deosebirea între ţuică şi pălincă este dată de mărgele care nu apar decât la distilatele peste 45 de grade.
Recomandările noastre
