Laura Ducu: „Dacă sunt privată de somn sunt irascibilă. Mă irit mult mai tare şi tensiunea se duce sus, la câteva ore se duce jos. Am ajuns şi la spital pentru că la un moment dat a fost mult prea sus tensiunea şi a curs sânge şi nu se mai oprea.

Laura nu a mai dormit bine de foarte mult timp. În ultimii zece ani, nopţile ei au însemnat cate 3-4 ore de somn. Stresul zilnic, programul încărcat şi odihna insuficientă i-au dat peste cap toată viaţa.

Laura Ducu: „Era o extenuare fizică generală de care mental eram conştientă, dar circumstanţele erau de aşa natură. To do-ul meu din nişte motive obiective nu putea deveni mai mic în momentul ăla. A fost mai degrabă o situaţie în care am ajuns mai degrabă ca urmare a propriei mele voinţe şi a faptului că mi-am tot împins limita”.

Problema Laurei nu este una particulară. Privarea de somn este o boală a omului activ, care aglomerează tot mai multe activităţi în cele 24 de ore. Medicii spun că tinerii se confruntă cu această problemă, scrie digi24.ro.

Dr. Oana Deleanu, medic primar pneumolog cu competență în somnologie susține că „Este tendinţa omului modern. Am auzit multe persoane zicând: o viaţă am şi nu vreau să o dorm.

Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, neurochirurg a declarat că „Omul modern doreşte să facă foarte multe lucruri şi să le facă repede, bine şi cu maxim de eficienţă. Fiind presat de toate aceste lucruri sare etape. Sare etape din odihnă, se biciuieşte, sare etapele de linişte propriu-zisă”.

Studiile arată că durata medie a somnului de noapte a scăzut cu una-două ore, comparativ cu acum 100 de ani. Adică în loc de şapte-opt ore, cât recomandă specialiştii, cei mai mulţi oameni dorm mai puţin de şase. Iar atunci când stilul de viaţă este dezechilibrat, odihna este primul lucru care are de suferit. Unele studii chiar compară efectele somnului insuficient cu cele ale consumului de alcool.

Dr. Oana Deleanu, medic primar pneumolog cu competență în somnologie: S-a constatat că după cele 16 ore de nesomn gradul nostru de ameţeală este echivalent unei alcoolemii de 0,05. Dacă ne ducem către 20-21 de ore de deprivare de somn, gradul de alcoolemie se pare că creşte până la 0,08. Deci putem să spunem că tot ce trece peste cele 16 ore de nesomn intră deja în deprivare acută de somn, care se poate prelungi pe termen lung şi se poate transforma în deprivare cronică.

Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, punctează că „Celula nervoasă în faţa alcoolului încearcă să se apere. Cantitatea mare de alcool care poate să intre modifică membranele celulei nervoase şi rup o barieră. Alcoolul pătrunde în celulă şi dă tulburări de echilibru, tulburări de atenţie, de concentrare, de decizie, tremurătură de mâini, încurci lucrurile. Toate astea le dă alcoolul şi privarea de somn duce la lucruri aproximativ asemănătoare.

O singură noapte de somn insuficient poate nu pune în pericol sănătatea, însă pe termen lung oboseala poate duce la accidente rutiere si la alte catastrofe.

Dr. Oana Deleanu, medic primar pneumolog cu competență în somnologie susține că „ accidentele Cernobîl sau naveta Challenger care a explodat s-au datorat unor tehnicieni care nu dormiseră de 48 de ore şi care stăteau deprivaţi de somn în faţa pupitrelor şi care nu au apăsat suficient de repede pe nişte manete, situaţie în care dezastrele nu ar fi fost atât de mari sau consecinţele ar fi fost limitate.

Insomniile şi somnul agitat duc la oboseală, care afectează întreg organismul. Apar dificultăţi de concentrare şi tulburări de memorie, dar şi o serie de complicaţii.

Dr. Oana Deleanu, medic primar pneumolog cu competență în somnologie susține că „Sunt studii care au constatat că şoarecii deprivaţi de somn îşi vindecau rănile mai greu decât cei care dormeau normal, apariţia diabetului, luare în greutate. Pe termen lung apar boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, ateroscleroză şi evident sunt şi consecinţele neurologice şi psihiatrice.

Constantin Cornea, psihoterapeut: O persoană care doarme mai puţin decât are nevoie este o persoană mai vulnerabilă. Este o persoană ce declanşează cu uşurinţă anxietate, declanşează cu uşurinţă depresie, tulburări obsesiv complusive, poate dezvolta tulburări ale vieţii sexuale, vieţii sociale”.

 

 

Te-ar putea interesa și: