Subiectul diasporei româneşti a intrat din nou în discuţie cu ocazia evenimentului organizat la Roma de Consiliul italian pentru Stiinţe Sociale (CISS), intitulat "Comunităţile româneşti în Italia". În cadrul acestei întâlniri au fost prezenţi români aparţinând unor domenii de activitate profesionale diverse, care au propus soluţii concrete problemelor actuale cu care se confruntă diaspora românească din Italia.

La această reuniune au fost invitaţi cercetători şi experţi italieni în relaţii interetnice şi fluxuri migratoare în Europa, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor de români din Peninsulă. Din partea comunităţii rome a fost invitată Lucica Tudor, cunoscută ca "regina romilor din Europa".

Aceasta a făcut din nou un apel pentru constituirea de fonduri necesare dezvoltării unui proiect care să încurajeze construirea unei cooperative menită să creeze locuri de muncă pentru romii aflaţi în câteva tabere nomade situate in periferia Milano. Mediatorii reuniunii au fost profesorul Alessandro Silj, secretar general al CISS şi Simona Farcaş, preşedinta asociaţiei "Italia Romania Futuro Insieme" din Roma.

În prima parte a reuniunii a fost prezentat un studiu, realizat foarte recent, asupra comunităţii româneşti din Italia, realizat de către organizaţia "Ethnobarometer", împreună cu fundaţia Caritas-Migrante. Studiul a relevat aspecte referitoare la comunitatea românească. Acesta a fost realizat pe un eşantion de 674 de români, în regiunea Lazio, şi a evidenţiat următoarea situaţie:

- 74%  au declarat că au ales să emigreze în Îtalia pentru că deja existau membri ai familiei sau prieteni apropiaţi care munceau de o perioadă şi care puteau să-i ajute la început; - 52% au recunoscut că li s-a confirmat că există un număr mare de locuri de muncă; - 20% dintre cei chestionaţi au aflat că Italia este o poartă uşoară de intrare; - 15% au ales Italia datorită uşurinţei învăţării limbii italiene şi a faptului că cetăţenii italieni sunt mai ospitalieri în compăraţie cu alte state.

Studiul a mai evidenţiat faptul că românii din Sardegna sunt cei mai mulţumiţi de experienţa italiană, într-un procent de 68%, pe locul 2 fiind cei din Lombardia (62%), urmaţi de cei din Lazio, (43%). Pe ultimul loc s-au clasat românii din regiunea Campania (15%).

Această cercetare expus de asemenea utilitatea Bisericii ortodoxe române. Biserica a fost este percepută ca locul ideal în care  românii au posibilitatea de a se întâlni. Întrebaţi despre rolul asociaţiilor, românii chestionaţi au relevat necesitatea înfiinţării de asociaţii româneşti, 62 % dintre ei declarând că făcând parte dintr-o asociaţie s-ar putea simţi mai siguri pe ei şi mai bine integraţi.

În cea de-a doua parte a mesei rotunde, românii prezenţi, au avut posibilitatea să ia cuvântul şi să delimiteze împreună problemele cu care se confruntă. S-au concluzionat probleme importante cum ar fi:

- greutatea obţinerii rezidenţei şi a cărţii de identitate, datorită birocraţiei italiene şi a lipsei de informare; - problema asigurării asistenţei medicale gratuite, datorate lipsei documentelor de rezidenţă şi a muncii la negru, cu accente dramatice în unele zone prin imposibilitatea  tratării copiilor bolnavi cronic; - inexistenţa acordurilor bilaterale dintre Italia şi Romania pentru reglementarea unor situaţii referitoare la asigurările auto şi transferarea vechimii carnetelor de conducere; - inexistența unor ghiduri sau broşuri informative pentru categorii de muncă diferite cum ar fi  lucrătorii în construcţii şi asitentele familiare, considerate ca fiind meseriile cele mai des întâlnite între românii din Italia; - procedurile foarte greoaie folosite pentru echivalarea diplomelor de bacalaureat şi a celor din învăţământul superior; - necesitatea existenţei unui număr verde, gratuit pentru obţinerea de informaţii specifice pentru emigranţi;

Una dintre propunerile cele mai interesante s-a referit la proiectul pilot denumit "Limba, cultura şi civilizaţia românescă" , prin care să se ofere cursuri gratuite pentru elevii români, dar şi de alte naţionalităţi, prezentat şi susţinut de profesoarele Luminiţa Gugianu din Padova şi Gina Dumitriu din Terni.

Andi Rădiu Realitatea din Italia