Partidul Forța Națională a adoptat sâmbătă la Vălenii de Munte, în cadrul unei școli de vară, doctrina național-distributistă ca alternativă la „capitalismul gangsteresc“ autohton și la „economia asistenţial-dirijistă“ a statului-dădacă antinaţional.

Potrivit unui comunicat al Forței Naționale, național-distributismul ar fi ”epurat de extremisme” și ar însemna ”nu opoziția unor comunități etno-culturale între ele, ci opoziția comunităților față de globalism”. 

”În această definiție a naționalismului, minoritățile istorice, etnice și religioase, își găsesc un loc firesc, în calitate de comunități organice care au contribuit și contribuie activ la dezvoltarea națiunii. Desigur, apărăm cu fermitate neamul românesc şi statul naţional român, dar apărăm și drepturile minorităților istorice, pe care le considerăm o parte integrantă a națiunii”, mai spun cei de la Forța Națională.

Principiile noii doctrine naţionaliste

În efortul de a-și defini noua doctrină, Forța Națională a stabilit câteva principii generale: ”Principiul civic. Dorim un naționalism în primul rând civic, nu etnic sau religios, bazat pe adeziunea și loialitatea tuturor cetățenilor națiunii. Națiunea, ca o mare comunitate, se construiește zi de zi, prin activitatea majorității, dar și a minorităților. Principiul legal și moral. În cadrul națiunii, legile și normele morale trebuie să fie în acord cu marile valori general umane.

Principiul distributist al economiei. Re-suveranizarea cetățenilor, astfel încât aceștia să poată fi în majoritate stăpânii propriilor lor mijloace de producție. În acest fel, și marile firme vor fi obligate să acorde salariaților condiții mai bune de muncă.  

Principiul dinamic și fertil al culturii naționale. Naționalismul modern se bazează pe o cultură națională vie și vibrantă prin condiții care să stimuleze creația științifică și artistică, dezvoltarea valorilor specifice ale națiunii și a sentimentului de adeziune la aceste valori”.

Forța Națională mai spune că promovează un naţionalism creştin – creştin în sensul în care conştiinţa noastră creştină este chemată să acţioneze atât în încercările vieţii zilnice, cât şi în chestiunile cele mai tehnice.

Momentul cheie al noi doctrine este adoptarea ”practicii economice a distributismului”, opus atât capitalismului cât și socialismului, și care înseamnă ”diseminarea cât mai largă a proprietăţii productive (pământ, unelte, echipamente), pentru ca lucrătorul să nu mai fie un sclav salariat (proletar), ci un proprietar-producător, adică o persoană demnă şi liberă, a cărei bunăstare depinde de ea însăşi şi de cooperarea cu semenii săi (micul întreprinzător, membrul unei cooperative sau al altei forme de asociere), manifestându-se creator şi astfel împlinindu-se”.

Ce este distributismul

Potrivit noii doctrine, ”distributismul este unicul model economic al cărui ideal este instaurarea statului micilor proprietari. Aceasta se exprimă prin accentul pus pe mica afacere de familie, promovarea valorilor şi tradiţiilor locale şi favorizarea producţiei la scară mică, de bună calitate, în faţa producţiei de masă tip „Made in China“ și care propune un sistem modern de bresle şi cooperative.

Forța Națională își apără noua doctrină  cu argumentul că ”distributismul are rădăcini în gândirea economică a lui Ion Mihalache, Virgil Madgearu, Spiru Haret şi în amplul sistem cooperatist din România anilor 1900-1947”.