Pentru actuala putere, cucerirea Alepului ar fi "una dintre cele mai mari victorii", estimează Mathieu Guidere, expert în geopolitica Orientului Mijlociu. "Este unul dintre primele orașe cucerite de facțiunile armate ale opoziției și are un uriaș prestigiu istoric, politic și geopolitic", explică profesorul Guidere, citat de Agerpres.

Fostă capitală economică și centru industrial al Siriei, orașul Alep se situează pe o rută comercială strategică, aproape de granița cu Turcia. Din 2012, orașul este divizat. În vest sunt zonele loiale regimului de la Damasc, aici locuind în jur de 1,2 milioane de persoane. Cartierele controlate de rebeli sunt situate în estul orașului, populația de aici fiind în jur de 250.000 de persoane.

Cucerirea Alepului "va fi un punct de cotitură", spune Fabrice Balanche, expert în dosarul sirian la Washington Institute. Astfel, regimul ar controla orașele Damasc, Homs, Hama, Latakia și Alep, adică cele mai mari cinci orașe din țară. Alepul reprezintă și cheia pentru recucerirea provinciei Idlib (nord-vest), aflată în totalitate sub controlul rebelilor și al jihadiștilor.

Rebelii spun însă că situaţia extrem de nefavorabilă din estul Alepului nu înseamnă că Bashar al-Assad a învins, a precizat George Sabra, principalul negociator al opoziţiei siriene, pentru BBC. Sabra crede însă că noul context speranţele unei rezolvări paşnice a conflictului devin aproape nule. “Alep este un punct strategic pe harta revoluţiei siriene, dar în niciun caz ultimul. Pierderea Alepului nu înseamnă neapărat că revoluţia a fost înăbuşită. Armata Siriană Liberă controlează, în continuare numeroase alte zone”, a mai precizat acesta.

Ministerul Apărării din Rusia, care susţine aerian forţele terestre pro-Assad, spune că facţiunile rebele au pierdut, în ultimele două săptămâni, 12 districte ale Alepului care ar însuma cam 40% din teritoriile controlate de aceştia.

Cucerirea Alepului ar pune regimul într-o poziție de forță și i-ar da prima șansă la victorie în războiul care devastează Siria din 2011 și care s-a soldat cu peste 300.000 de morți și cu milioane de refugiați. "Pentru grupările rebele, pierderea Alepului nu ar însemna sfârșitul. Ar însemna însă că nu sunt capabile azi să mențină controlul asupra populației și să o protejeze", mai spune Mathieu Guidere.

Fabrice Balanche este de părere că pierderea controlului asupra acestui oraș-cheie ar arăta că "opoziția nu este capabilă de un succes major în plan militar și de a reprezenta alternativa pentru actuala putere de la Damasc. Alepul este ultima speranță pentru constituirea unui teritoriu viabil pentru rebeli. Dacă este cucerit, acest vis se va nărui", crede Balanche.

Pierderea Alepului ar semnifica și zădărnicirea ultimelor speranțe ale țărilor care susțin opoziția, în special Arabia Saudită, Qatarul și Turcia, apreciază Bassam Abou Abdallah. O victorie totală ar fi, pentru regimul Al-Assad, și un atu în plus în eventuala reluare a negocierilor pentru pace, după ce numai anul acesta au eșuat trei runde de discuții sub egida Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Sosirea la Casa Albă a lui Donald Trump, în ianuarie 2017, ar reprezenta o posibilă schimbare de ton a diplomației americane pe dosarul sirian. "Se știe că Trump nu este tocmai dornic de implicare în Siria. Iar dacă Alepul este cucerit (…) atunci chiar că susținerea opoziției siriene nu mai merită efortul", crede Fabrice Balanche.

În octombrie, în cursul uneia dintre dezbaterile electorale în care s-a aflat față în față cu democrata Hillary Clinton, Donald Trump spunea: "Cred că, în fond, Alepul a căzut deja".

(surse: Agerpres, BBC)

Te-ar putea interesa și: