UE nu mai poate amâna o decizie privind criza datoriilor. Într-un scenariu pozitiv, Grecia ar urma să beneficieze de o reducere amplă a datoriilor.

Ochii întregii lumi sunt îndreptaţi spre Bruxelles, unde liderii europeni se întâlnesc pentru a lua deciziile privind recapitalizarea sistemului bancar european şi extinderea Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF). În ceea ce priveşte pierderile pe care sistemul bancar ar trebui să şi le asume în privinţa Greciei, liderii europeni au păreri împărţite. Germania vrea o tăiere cu 60% a datoriei, iar Franţa de maxim 40%, deoarece marile bănci din această ţară ar pierde mulţi bani. Sistemul bancar nu este dispus să le şteargă grecilor peste 21% din datorie.

Economiştii chestionaţi de EVZ au imaginat două scenarii posibile pentru zona euro, în urma întâlnirii de azi.

Soluţia nefastă

O soluţie nefastă ar fi reducerea datoriei Greciei cu un procent insuficient de mare, susţin unii analişti. Dragoş Cabat, reprezentant al CFA România, este de părere că, în urma negocierilor politice, se va merge, în cazul Greciei pe un "haircut" de 25- 30%, deşi, elenilor ar trebui să li se şteargă cel puţin 50% din datorie. Chiar şi o reducere cu până la 40% a datoriei va crea necesitatea unui nou "haircut", deoarece Grecia nu va avea creştere economică în anii care vor veni pentru a putea achita chiar şi 60- 70% din datorie, spun analiştii.

"Banca Centrală Europeană se opune unui haircut mare deoarece se teme de ceea ce s-ar putea întâmpla în sectorul bancar. Cu cât reducerea datoriilor este mai amplă, cu atât pierderile pentru bănci vor fi mai mari şi nevoia de recapitalizare mai acută", ne-a declarat economistul Daniel Dăianu.

Scenariul pozitiv

O decizie curajoasă, de reducere amplă a datoriei Greciei, ar fi o soluţie binevenită, în opinia lui Dragoş Cabat. În plus, Daniel Dăianu este de părere că EFSF ar trebui să fie mai mare de 2.000 de miliarde de euro pentru a avea efecte de stopare a crizei.

Potrivit unui document obţinut de Associated Press, zona euro vrea să majoreze fondul de salvare financiară de 440 miliarde de euro prin oferirea unei asigurări faţă de posibilele pierderi celor care achiziţionează obligaţiuni suverane şi prin atragerea de capital de la investitori privaţi şi fonduri suverane de investiţii. Resursele fondului vor fi majorate "dincolo de 1.000 miliarde de euro", scrie în document.

Dacă însă se ajunge la o reducere amplă a datoriilor, băncile vor trebui să atragă capital din piaţă, vor concura cu statele pentru fonduri, determinând o creştere a costurilor împrumuturilor. Vor deveni reticente în a credita. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/VO2xLIilDdU" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> "Recapitalizarea băncilor este greu de făcut fără a afecta lichiditatea din piaţă. Va creşte costul finanţărilor" DANIEL DĂIANU, fost ministru de Finanţe

1.000 de miliarde de euro - la atât ar putea fi majorat fondul de salvare european

PLANURI

Barroso: E timpul să punem capăt incertitudinilor!

Dinu Boboc

Următoarele luni sunt cruciale pentru Europa şi economia europeană, avertizează oficialii europeni.

Criza economică are un impact puternic asupra standardelor de viaţă din interiorul UE, a declarat, ieri, la Bruxelles, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Traian Băsescu. Barroso a spus că se lucrează la soluţii solide şi convingătoare pentru a prezenta un pachet atotcuprinzător în ce priveşte stabilitatea şi creşterea economică. În viziunea lui Traian Băsescu, legăturile de la nivelul Uniunii Europene ar trebui să fie mai strânse.Preşedintele a reiterat ideea că uniunea ar trebui să se îndrepte către formarea Statelor Unite ale Europei. "Noi nu am vrea o Europă cu cercuri centrifuge, cu idei centrifuge", a spus preşedintele.

Bruxelles-ul susţine intrarea României în Schengen

În ceea ce priveşte România, preşedintele CE a spus că ţara a făcut progrese importante în absorbţia fondurilor europene în ultimele şase luni. Acesta este încă un motiv pentru care cei mai mulţi oficiali europeni susţin intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen. Potrivit lui Barroso, Comisia Europeană susţine fără rezerve aderarea României la spaţiul Schengen, care a îndeplinit toate criteriile tehnice necesare.

Preşedintele CE a subliniat faptul că Bruxelles-ul va face tot posibilul în continuare pentru depăşirea impasului cauzat de opoziţia celor două state membre, Olanda şi Finlanda, care nu sunt de accord cu intrarea României în spaţiul Schengen, informează Agerpres.