Dar altceva doream să vă informez. Foarte pe scurt. S-a discutat mult pe Dimineața Astrologilor. Care, cam de un an de zile, este Dimineața Astronomilor. În mai multe reviste de specialitate au apărut articole care afirmă că Soarele s-ar fi putut să aibă un frate. Adică sistemul solar să fi fost la început dual, bisolar. In sprijinul acestei teorii se aduce argumentul descoperirii in diferite straturi terestre, inclusiv în Antartica, a izotopului fierului 60, care apare numai în urma exploziei de tip nova și supernova. Adică Soarele a avut un frate care a explodat, s-a transformat în novă, apoi a colapsat și s-a transformat într-o pitică de fier și a luat-o razna prin Univers. Treabă de acum câteva miliarde, vreo patru, de ani. Așa zic astronomii. Poetică și năzdrăvană ipoteză!
Dar în timp ce mă jucam cu cățelușele, parcă am auzit vocea lui Kepler enunțând cele trei legi ale mecanicii cerești solare. După cum știți, planetele din sistemul solar au o mișcare de revoluție pe o elipsă în jurul Soarelui care ocupă unul dintre focarele elipsei. Foarte bine, dar de ce? Mult timp, până la Kepler, astronomii au crezut că mișcarea planetelor trebuie să fie circulară, nu eliptică. Dar dacă planetele se mișcau la început în jurul a doi sori, nu unul? Mișcarea nu ar fi fost eliptică? Bună întrebare!
Mai sunt câteva argumente în sprijinul teoriei sitemului solar dual, dar poate mâine, poate niciodată, că doar nu sunt stenograful Dimineții Astrologilor! Să sperăm într-o nouă șansă, cu unul, sau doi sori, nu mai are importanță, până la urmă - dacă mâine este, în definitiv, o altă zi!
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
International
Șoșoacă, scandal la discursul din Parlamentul European
