Smartphone și geolocație. Viața privată, noua victimă a pandemiei

Smartphone și geolocație. Viața privată, noua victimă a pandemiei

În timp ce guvernele din întreaga lume iau măsuri drastice pentru combaterea epidemiei Covid-19, organizațiile pentru apărarea drepturilor omului se tem de apariția abuzurilor.

Printre îngrijorările acestor organizații se numără telefoanele și geolocația.  Supravegherea cetățenilor via telefonul mobil poate ajuta la îngrădirea epidemiei cu noul coroinavirus dar poate aduce atingeri libertăților publice și respectării vieții private.

Din China în Israel, guvernele controlează deplasările persoanelor cu ajutorul mijloacelor electronice.

În Europa și în Statele Unite firme de tehnologie au început să partajeze datele cetățenilor pentru a supraveghea propagarea coronavirus. Aceste practici îngrijorează mai multe ONG-uri care luptă pentru apărarea drepturilor omului, scrie Ouest-France.

Potrivit Electronic Frontier Foundation, guvernele cer noi puteri extraordinare de supraveghere în lupta împotriva Covid-19.

Aceste puteri ne-ar putea invada intimitatea, reduce libertatea de exprimare și afectează grupurile vulnerabile, estimează Electronic Frontier Foundation.

Autoritățile trebuie să demonstreze că aceste măsuri sunt eficiente, științifice, necesare și proporționale.

Hong Kong solicită persoanelor sosite din străinătate să poarte brățări de urmărire, iar Singapore are o echipă de detectivi digitali pentru a-i monitoriza pe cei aflați în carantină.

În Israel, serviciul de securitate internă (Shin Bet) a început să utilizeze tehnologii sofisticate și date de telecomunicații pentru a urmări civilii. China ajunge până la atribuirea codurilor de culori smartphone-urilor (verde, galben, roșu), care determină unde poate merge sau nu un cetățean.

Potrivit ONG-ului Freedom House, Beijing profită de pandemie pentru a consolida cenzura, blocând anumite site-uri web sau accesul la internet.

„Observăm lucruri tulburătoare, arătând că regimurile autoritare folosesc Covid-19 ca pretext (...) pentru a restrânge libertățile fundamentale, mergând mai departe de necesitățile de sănătate publică”, a declarat Michael Abramowitz, președintele aceastei organizații.

Unii activiști fac legătura cu atacurile din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, care au oferit prilejul supravegherii „consolidate” în numele securității naționale.

Există riscul ca utilizarea acestor instrumente să se normalizeze și să continue chiar și atunci când pandemia va încetini, notează Darrell West, care conduce Centrul pentru Inovare Tehnologică de la Brookings Institution.

Problema cu monitorizarea în timp ce criză este că oamenii se vor obișnui cu aceasta, spune Ryan Calo, cercetător la Universitatea din Washington. Cu toate acestea, el admite nevoia de a găsi un compromis dificil între imperativele de sănătate și sentimentul de a fi urmărit în permanență.

Ne puteți urmări și pe Google News