Cablurile tăiate, agăţate prin copaci sau căzute pe trotuar, fac parte demult din peisajul bucureştean. Oamenii s-au obişnuit să le ocolească. Ce se întîmplă, însă, când un astfel de fir atârnă nestingherit în mijlocul trecerii de pietoni?

Şoferii şi pietonii care trec prin intersecţia Ştefan cel Mare cu Barbu Văcărescu fac slalom printre reţelele de comunicaţii abandonate. Problema e că nimeni nu ştie dacă firul “buclucaş” are curent sau e doar fibră optică.

Deşi continuă să se aventureze printre cablurile care atârnă haotic, oamenii se tem că lucrurile pot lua o întorsătură urâtă. Anul trecut, un localnic şi-a găsit maşina avariată de un stâlp care a cedat sub greutatea cablurilor şi nimeni nu a făcut nimic. 

Gherila ACC - Primăria Capitalei continuă

Operatorii de cablu şi Primăria Capitalei nu au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte coborârea reţelelor de comunicaţii în subteran.

Radu Alexandru, director executiv în cadrul Direcţiei Coordonare-Reglementare Infrastructură a PMB, afirmă că, la sfârşitul lunii noiembrie, a fost finalizat primul tronson Netcity, pe traseul Piaţa Unirii – Piaţa Alba-Iulia, Bd.Decebal – Şos. Mihai Bravu – Calea Dudeşti – Bd. Burebista. Mai mult, au fost încheiate deja contracte cu trei operatori de telecomunicaţii, urmând ca, în perioada următoare, să fie instalate cablurile de fibră optică în tubulatura pusă la dispoziţie de Netcity Telecom. Astfel, operatorii vor fi obligaţi ca, în termen de 60 de zile de la punerea în funcţiune a infrastructurii Netcity, să-şi instaleze reţelele în subteran.

De cealalată parte, Radu Petric, preşedintele Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu (ACC),  spune că nu se mai eliberează autorizaţii de construire nici pentru aerian, nici pentru subteran. Iar, dacă operatorii nu îşi păstrează cablurile pe stâlpi, trebuie să îşi demonteze reţelele şi să întrerupă furnizarea serviciilor. “Aici nu e vorba doar de operatorii de cablu. Vodafone, Orange, SNR, Romtelecom, toţi operatorii de telecomunicaţii au infrastructură cu fir. Niciunul nu are la acest moment o alternativă. De aceea sunt zeci de fire pe stâlpi. Şi ca o dovadă că reglementările existente, în marea lor majoritate emise de autoritatea locală, sunt imposibil de pus în practică este că niciun operator nu are amplasamentul reţelei acoperit legal. În condiţiile în care nu există un cadru legislativ care să poată fi respectat, orice încercare de intrare în legalitate sau de “curăţare” a situaţiei amplasării reţelelor de telecomunicaţii este blocată”, a declarat, pentru evz.ro, Radu Petric.

Sute de milioane de euro pentru o reţea subterană de telecomunicaţii

Reţelele aeriene nu pot fi strămutate în subteran.  Şi asta pentru că traseele aeriene şi cele subterane nu coincid ca amplasament şi lungime, iar materialele pentru reţele aeriene nu se pretează la subteran. Mai mult, specialiştii spun că nu se poate întrerupe serviciul furnizat şi reţeaua veche aeriană va fi dezafectată, după ce reţeaua nouă subterană o înlocuieşte.

De aceea, este nevoie de construirea unora subterane, iar costurile necesare depind de traseul amplasamentului şi sunt suportate de fiecare operator în parte.  “Cum la acest moment Primăria nu a comunicat niciunui operator de telecomunicaţii informaţii despre amplasamentele pe care le aprobă şi permite, nu se pot face calcule. Putem vorbi doar de ordinul de mărime al unei investiţii într-o reţea subterană care să furnizeze servicii în tot Bucureştiul, sute de milioane de euro”, a mai declarat Petric.

Cine este în ilegalitate şi cine nu?

Practic, nimeni nu este în legalitate deplină. De la posesorii stâlpilor până la chiriaşii care au avut contracte, nu răspunde nimeni.

“Dacă regimul de ilegalitate în care au fost aruncaţi toţi operatorii de telecomunicaţii continuă, este aşteptată  stoparea investiţiilor de anvergură şi continuarea operării într-un regim de luptă de guerilla cu autorităţile locale. Acestea trebuie să înţeleagă că cetăţenii cer aceste servicii, iar operatorii încearcă în teren să îşi construiască reţelele cu costuri minime folosind amplasamentele existente”, a spus Petric.

În opinia lui, soluţia este una singură: adoptarea în regim de urgenţă a legii infrastructurii şi implicarea directă a autorităţilor cu competenţe în domeniul telecomunicaţiilor pentru a reglementa şi urmări modul în care se construiesc reţelele, cum se realizează tranziţia în subteran.

De altfel, şi Radu Alexandru avertizează că, fără autorizaţie de construire, vina aparţine atât administratorilor sau propritarilor stâlpilor, cât şi proprietarului reţelei şi a echipamentelor tehnice: “Primăria Municipiului Bucureşti nu a eliberat autorizaţie de construire pentru montarea aeriană pe stâlpi a cablurilor şi echipamentelor tehnice de comunicaţii electronice. Menţionăm că unele primării de sector, pe tronsoane scurte, au eliberat autorizaţii de construire, acestea fiind ilegale prin încălcarea HCGMB 16/1994”.

Primăria aruncă pisica în curtea vecinului

Administraţia locală spune că responsabilitatea pentru cablurile aflate pe stâlpi neconectate la utilizator, căzute pe trotuar sau carosabil, abandonate o au administratorii sau proprietarii stâlpilor. Dar, continuă: cetăţenii, care observă bucăţi de cabluri care se află pe trotuar sau carosabil, să sune la dispeceratul de urgenţă,  pentru a fi îndepărtate de Administraţia Străzilor sau A.D.P.-urile de sector în administrarea căruia sunt străzile respective.

De asemenea, specialiştii precizează că firele tăiate nu prezintă un pericol decât dacă aparţin Electrica. Dacă este un cablu de fibră optică, trebuie doar să ai grijă să nu te împiedici în el.