SITUAŢIE ALARMANTĂ. Spitalele şi cabintele medicale nu respectă O PROCEDURĂ IMPORTANTĂ şi riscă să se transforme în FOCARE DE INFECŢII

SITUAŢIE ALARMANTĂ. Spitalele şi cabintele medicale nu respectă O PROCEDURĂ IMPORTANTĂ şi riscă să se transforme în FOCARE DE INFECŢII

Doar 40% dintre spitalele, policlinicile şi cabinetele medicale din ţara noastră respectă procedurile privind gestionarea deşeurilor medicale. Cabinetele stomatologice, ginecologice şi deramtologice implică cele mai mari riscuri de contaminare, întrucât la nivelul lor nu există un control strict.

Deşi România are o legislaţie în domeniul managementului deşeurilor medicale aliniată  cerinţelor europene, aceasta este respectată doar în proporţie de 40%-60%, au apreciat expertii care au participat la workshop-ul „Gestionarea deşeurilor medicale la standarde europene”, care a avut loc în cadrul Târgului Internaţional de Medicină şi Farmacie Rommedica 2014. Motivele ţin în general de costurile foarte ridicate.

„Gestionarea deşeurilor periculoase costă zeci, sute de mii de euro în unităţile spitaliceşti cu peste o mie de paturi. În prezent, în Romania, cerinţele legale aplicabile nu sunt 100% îndeplinite. Estimez că doar în procent de 40% suntem conform cu legislaţia. Avem şi operatori care investesc mulţi bani în instruirea personalului, astfel că pe acest domeniu apreciez că am putea vorbi de un procentaj de 60%”, a afirmat ing. Mariana Condac, şefa Laboratorului de protecţia mediului din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”. Spitalul Militar este unul dintre primele spitale care a implementat proceduri moderne de gestionare a deşeurilor in România, în proporţie de 98%.

„Legislaţia românească este facută sub presiunea intrării în Uniunea Europeana; este suficientă, cuprinde toate domeniile şi trebuie respectată”, a adaăugat şi dr. ing. Nicolae Maruntelu, secretar general al Uniunii Practicienilor de Protecţia Mediului din Romania, care a subliniat însă că implementarea practica a legislaţiei este un capitol dificil, deoarece necesită costuri cu formarea de personal, cu echipamentele de transport, cu prelucrarea deşeurilor medicale.

„Micii generatori de deşeuri, cum ar fi cabinetele stomatologice, ginecologice, de dermatologie, sunt cei mai periculoşi, pentru că, la nivelul lor, nu există un control strict. De asemenea, deşeurile rezultate în urma dializei sunt foarte dificil de neutralizat chiar şi prin incinerare”, a explicat şi ing. Andrei Ionel Patrut, director de marketing într-o  companie care activează în domeniul consultanţei tehnice şi desfacerii de produse pentru sectorul medical, industrial şi ecologic.

 

Ne puteți urmări și pe Google News