Au muncit o viaţă întreagă ca să aibă un acoperiş deasupra capului. Ghinionul lor este acela de a fi locuit în „buricul“ Bucureştiului, în clădiri cu bulină roşie. Pentru a fi evitate tragedii, Municipalitatea i-a mutat în „blocurile gemene“ de la Piaţa Naţiunilor Unite pentru a le fi consolidate casele. Marin Niţu a fost trimis acolo după ce apartamentul lui i-a luat foc. A tremurat de frig şi s-a înglodat în datorii

În Bucureşti există peste 700 de clădiri cu risc seismic, dintre care în jur de 200 reprezintă un pericol public. Autorităţile dau vina pe proprietari că refuză să îşi părăsească locuinţele. Ca o soluţie de urgenţă, Primăria Capitalei a înfiinţat o instituţie specială care să se ocupe de acest lucru. Ce va face aceasta? Angajaţii acesteia vor merge din bloc în bloc şi vor bate la uşile oamenilor să îi convingă să se mute provizoriu. Unde anume? În cele două blocuri de la Piaţa Naţiunile Unite din Capitală care aparţin Primăriei Generale. Am vrut să vedem şi noi în ce condiţii locuiesc oamenii care au fost mutaţi acolo. Şi am pornit. În faţa celor două imobile impunătoare de la buza Căii Victoriei când se intersectează cu Splaiul Independenţei, chiar pe Cheiul Dâmboviţei, un bărbat trecut de 60 de ani trăgea apăsat dintr-o ţigară.

FOTO;Acesta este imobilul de pe strada Franceză pe care Primăria a spus încă din anul 2012 că îl va repara

Proprietar la casa lui, chiriaş la Primărie

Dă să intre în scară, dar reuşim să blocăm uşa cu piciorul. Holul de la intrare este mobilat cu o masă plină ochi de pliante, dar şi cu un fotoliu aşezat în colţul camerei. Speriat, omul se uită către noi şi ne întrebă: „Căutaţi pe cineva?“ „Nu.“, vine răspunsul nostru timid. „Ştim că aici stau oamenii care au fost mutaţi pentru că li se consolidează blocurile.“ Brusc, ochii bărbatului începu să se umezească. Întrebarea noastră a căzut ca o suliţă în inima omului pe faţa căruia se putea remarca tristeţea. „Şi eu locuiesc aici. La sfârşitul anului 2011, mi-a luat foc casa din strada Franceză 30. Acolo eram proprietar, aici sunt chiriaş. Primăria ne-a mutat aici în 2012 şi neau spus că ne va face casa. Au trecut patru ani şi nu s-a bătut un cui acolo. Nu cred că o să ne mutăm prea curând“, îşi începe discursul Marin Niţă. „Am văzut lacrimi în ochii dumneavoastră. De ce? Ce s-a întâmplat?“, încercăm noi să aflăm care este durerea acestui bărbat. Brusc, un vecin coboară din lift şi îl salută.

FOTO; Nea Marin ne arată aragazul cu care s-a încălzit an de an şi cu care se va încălzi şi în continuare FOTOGRAFII: MIHAI OPREA

Blocurile municipalităţii nu au căldură

„Sunt vecinii mei din strada Franceză“, oftează. „După ce ne-am mutat aici, mi-a murit fetiţa de 22 de ani. Era bolnavă, dar şi condiţiile de aici i-au accelerat moartea. Nu vreau să vorbesc despre acest lucru“, îşi continuă trista poveste Niţă. De patru ani de când locuieşte aici, omul susţine că nu a avut căldură nicio zi. El şi soţia sa s-au încălzit cu ce au apucat. „De la bun început ne-au anunţat că nu funcţionează centrala blocului. De atunci şi până acum, n-au reparat-o. Suntem nevoiţi să ne încălzim la aragaz, aprindem cuptorul şi ne învârtim lângă el. E bătaie de joc!“, ne arată bărbatul chiar la faţa locului. Camerele sunt spaţioase, aerisite, bucătăria destul de primitoare, iar peisajul este uluitor. Cheiul Dâmboviţei se vede întins pe sute de metri. „Tot ce vedeţi aici este pus de mine. Din prima zi, am făcut contract la gaze. Nu aveam aşa ceva. Apoi, la ENEL, pe numele meu. Nu aveam nici curent. Apa caldă e un lux. Ne-am luat boiler. Iar de căldură v-am zis: aragaz şi cuptor. Vă spun eu ceva. Cred că Primăria vrea să îmi ia căsuţa din Centru’ Vechi şi să mă mute în blocurile ei fără căăldură. Eu aşa cred. Alfel s-ar fi apucat de treabă pe Franceză 30“, ne-a spus Marin Niţă. Bărbatul se roagă mereu la Dumnezeu să-i dea mai multe zile ca să apuce ziua în care se va întoarce la casa lui.

FOTO: Şi-a montat boiler ca să aibă apă caldă

Alt caz, altă nenorocire! „Mi-au renovat apartamentul, dar mi-au dispărut parchetul și cada!“

Trecerea anilor peste „genunchii“ şubrezi ai clădirilor din centrul Capitalei şiau pus demult amprenta. Bătrâncioase, zgâlţâite din toate „încheieturile“ de cutremurele care s-au perindat de-a lungul timpului în Bucureşti, dar şi de iernile aprige care le-au îmbrăcat în mantie albă, imobilele gri au fost nevoite să ajungă pe „mâna doctorilor“. Clădirile care au atârnate la gât acele plăcuţe rotunde şi roşii, unele, nu toate, au avut nevoie de întărire. Pe fir au intrat constructorii. Un bun exemplu este imobilul de pe I.C. Brătianu nr. 5 din Sectorul 1 al Capitalei. În anul 2010 a fost „băgat“ în operaţie. Costurile au fost uriaşe, dar pe parcurs au devenit şi mai uriaşe. Cei care au fost nevoiţi să plătească, au fost cei care au locuit în el. În rate, dar sume uriaşe. De frică să nu se întâmple vreo nenorocire, Primăria Capitalei i-a mutat pe toţi din Brătianu în „blocurile gemene“ de la Piaţa Naţiunilor Unite.

FOTO;S-a branşat la gaze şi a plătit în jur de 800 de lei. La fel şi pentru curent

Timp de patru ani nu s-au mai întors acasă, doar în momentul în care blocul a fost în totalitate consolidat, în 2014. Până atunci au fost obligaţi să suporte greutăţile din acele imobile. Fără căldură, fără apă caldă, fără lumină. Ca să beneficieze de aceste condiţii, oamenii şi-au făcut contracte şi s-au branşat la toate utilităţile. Toate pe banii lor. Plus chirie, întreţinere, cablu şi gaze. Exact ca în cazul lui Marin Niţă, o femeie din blocul de pe I.C.Brătianu nr. 5, căreia îi vom proteja identitatea deoarece este o persoană publică, ne-a povestit cu lux de amănunte cât de greu a trăit în blocurile primăriei, câţi bani va plăti pentru consolidare, dar şi ce sumă uriaşă a fost nevoită să dea ca să se poată muta în propria ei casă. „Tot ce vă spun este adevărat. La început, când mi s-a comunicat că blocul va fi consolidat, era vorba să plătesc vreo 300 de milioane (n.r.- 30.000 de lei), în rate,pe 25 de ani. Dintr-o dată, fără prea multe explicaţii, ni s-au mai băgat, în contract, printr-un act adiţional, încă vreo 200 şi ceva de milioane (n.r.-20.000 de lei). N-am avut ce să fac. Am semnat.“, ne-a spus femeia, care are de plătit în total potrivit actului adiţional, 53.339,21 lei.

Abia de atunci avea să simtă ce înseamnă să trăieşti şi să locuieşti în blocuri fără niciun pic de condiţii. „M-am crucit când am ajuns acolo. De spaţiu nu am nimic de spus, plus că blocul este nou, curat. Nimic de comentat. Dar de căldură am dus lipsă. Centrala a mers o perioadă, dar apoi s-a stricat. Plus că liftul mergea când voia el, iar apa caldă deloc. Era clar că nimănui nu-i păsa ce cei de acolo.“, ne-a mai povestit locatara de pe I.C Brătianu nr. 5.

Timpul a trecut, iar femeia s-a reîntosc acasă: „N-am mai găsit nici cada şi nici parchetul meu. Mi-au renovat apartamentul, dar m-au lăsat fără lucrurile mele. Am vrut să caut meseriaşi ca să îmi repare în casă, dar nu m-au lăsat constructorii. Au spus că îmi fac ei. Miau schimbat instalaţia electrică, bazinul de la baie mi l-au mutat, mi-au zugrăvit, mi-au făcut un fel de cabină de duş. În afară de suma care mi-a fost solicitată pentru consolidare, constructorul care avea contract cu Primăria mi-au mai cerut 120 de milioane (n.r. - 12.000 de lei)“.

Situaţia clădirilor şubrede din București

Primăria Municipiului Bucureşti a publicat, la data de 4.10.2016, pe site-ul instituţiei, lista imobilelor expertizate din punct de vedere al riscului seismic. 182 de clădiri din București, neconsolidate, sunt încadrate în clasa 1 de risc seismic care prezintă pericol public! Acestora li se adaugă un număr de 173 de clădiri clasificate în clasa 1 de risc seismic, 321 clădiri din clasa a doua de risc seismic, 95 de clădiri din clasa a treia de risc seismic și, în sfârșit, 6 clădiri din clasa a patra de risc seismic. În total, 777 de clădiri au nevoie de consolidare. La începutul anului trecut, reprezentanții Direcției Generale de Poliție Locală și Control a Municipiului București au bătut la ușile tuturor comercianților care au magazine în cele 162 (n.r.- atatea erau în 2015) de imobile încadrate în clasa I risc seismic și le-au înmânat somațiile prin care îi anunțau că, în termen de 24 de ore, trebuie să închidă tot și să se mute în altă parte. În caz contrar, aceştia vor fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 50.000 și 70.000 de lei. Oamenii care au primit somaţiile au fost revoltaţi de faptul că au fost „strânşi cu uşa” să părăsească într-o singură zi spaţiile în care aveau magazine de ani buni