Aproape toți membrii Comisiei parlamentare de control și supraveghere a activității SRI sunt inițiatori ai unui proiect pentru modificare Legii 535/2004, privind prevenirea și combaterea actelor de terorism.

Proiectul de lege a fost depus la Camera Deputaților, cameră primară în problematica apărării și securității naționale, pe 1 septembrie și va fi supus dezbaterii publice până în data de 9 octombrie. Între timp se vor obține avizele de la diverse comisii.

Deși inițiat de parlamentari din partide diferite, în nota de fundamentare este citată preponderent Strategia Națională de Apărare, a președintelui Klaus Iohannis. Fiind vorba de inițiatori din aproape tot spectrul politic, lipsesc doar PMP și USR, este foarte probabil ca legea să treacă în această formă de ambele camere ale Parlamentului.

Vă prezentăm astăzi, în premieră, fragmente din acest proiect de lege.

 

”Motivate politic, religios sau ideologic”

 

Inițiatorii sunt toți membri ai Comisiei SRI din Parlament: Adrian Țuțuianu (actual ministru al Apărării, dar încă șef al Comisiei parlamentare), Doina Elena Fedorovici, Ioan Cristian Chirteș, Attila Verstoy, Radu Babuș, Gabriel Nasra, Marian Cucșa și Cezar Preda. Ei sunt parlamentari ai PSD, PNL, ALDE și UDMR.

Chiar dacă a suferit mai multe modificări, legea privind combaterea terorismului este din 2004 și era de așteptat să apară câteva schimbări majore. Inițiatorii propun chiar și abrogarea articolelor 1 și 2 din lege, cele care defineau terorismul, și propun o nouă formulare.

În viziunea celor 8, noul articol 1 va suna: ” Terorismul reprezintă acele acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la acestea, care prezintă pericol public, afectează viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, ansamblul relaţiilor sociale, factorii materiali, relaţiile internaţionale ale statelor, securitatea naţională sau internaţională, sunt motivate politic, religios sau ideologic şi sunt săvârşite în unul din următoarele scopuri:

a) intimidarea populaţiei sau un segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic;

b) constrângerea unei autorităţi publice ori organizaţii internaţionale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act;

c) destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii intemaţionale.”

E pentru prima oară când într-o lege e inclus terorismul motivat politic, religios sau ideologic, precum și considerarea ca act terorist șantajarea structurilor statale. Exemple sunt cu duiumul, amenințări teroriste însoțite de cereri cum ar fi retragerea trupelor unor țări din teatre de luptă sau eliberarea unor deținuți.

 

Propaganda teroristă și „interviul de securitate”

 

Prin proiectul de lege se propune modificarea definiției propagandei teroriste. Inițiatorii propun următoarea formulare: ” materiale de propagandă teroristă – orice material în format scris, audio, video, sau date informatice, precum şi orice altă formă de exprimare prin care se face apologia terorismului ori se expun sau se promovează idei, concepţii, doctrine sau atitudini de susţinere şi promovare a terorismului.”

Tot în noul proiect de lege sunt introduse unele noțiuni, unele folosite deja în practică, dar care se vor regăsi acum, pentru prima oară, într-o lege.

 „22. însoţitori înarmaţi la bordul aeronavelor – personal aparţinând Serviciului Român de Informatii, care desfăşoară activităţi de menţinere a securitătii la bordul aeronavelor în scopul prevenirii şi combaterii actelor de terorism.”

Acești ”însoțitori înarmați” deja există pe cursele de avion, dar se pare că abia acum se va legifera prezența lor, deși încă de anul trecut a fost prezentată publicului această nouă misiune a SRI:

”23. control antiterorist de securitate – ansamblul măsurilor specializate desfăşurate cu privire la persoane, obiective sau bunuri în vederea detectării unor mijloace distructive, substanţe toxice ori periculoase, arme de foc, dispozitive explozive de orice fel, muniţii, xplozivi, arme chimice, biologice, radio logice sau nucleare, ori a altor materiale ce pot fi utilizate în scopul comiterii unui act de terorism.”

Nu cred că mai există vreun român care să nu fi trecut prin astfel de controale antitero, la aeroport sau chiar la intrarea în cele mai multe instituții publice.

”24. ripostă imediată – ansamblul de măsuri şi/sau acţiuni imediate şi/sau graduale ale autorităţilor şi instituţiilor publice, ca reacţie la un act de terorism iminent sau în desfăşurare, în scopul împiedicării ori limitării efectelor acestuia, neutralizării acţiunilor agresive şi/sau a dispozitivelor utilizate de către terorişti şi, după caz, creării condiţiilor necesare pentru transferul de control operaţional asupra unor forţe şi mijloace;

25. interviu de securitate – activitate constând în organizarea de discuţii în cadrul cărora personalul structurilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, cu sprijinul, după caz, al altor autorităţi sau instituţii publice, interpelează o persoană fizică, cu acordul prealabil al acesteia, în scopul obţinerii de date şi informaţii circumscrise domeniului prevenirii şi combaterii terorismului;

26. transferul controlului operaţional – acordarea autorităţii de direcţionare şi coordonare unitară a forţelor repartizate comandantului desemnat de către instituţia cu responsabilităţi predominante, conform legii, în gestionarea etapei concrete de manifestare a crizei teroriste.”

Recunoașteți în spatele cuvintelor tehnice lucrurile pe care deja le cunoașteți din practică: însoțitorii de bord, prezenți în aeronave prin protocoale cu companiile aeriene, controalele de securitate sau folosirea informatorilor. De altfel, prin prezentul proiect, prezența însoțitorilor de zbor va fi obligatorie pentru orice companie aeronautică acreditată în România. Un element de noutate este că, în caz de criză teroristă, controlul este preluat de persoane din structurile cu atribuții în securitatea națională.

 

În ce condiții SRI preia conducerea

 

Noul proiect de lege are și câteva prevederi care probabil vor fi discutate în următoarea perioadă. Una dintre ele este cea care permite Serviciului Român de Informații să preia conducerea, efectivă, a țării pe parcursul unei crize teroriste, chiar dacă nu s-a produs vreun eveniment, ci este vorba doar de o ”situație iminentă”:

”În cazul iminenţei sau producerii unui act de terorism pe teritoriul ţării, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării poate emite o hotărâre privind declararea situaţiei de criză teroristă.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), pe suportul logistic şi operaţional al Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă, se activează Centrul Naţional de Acţiune Antiteroristă, care asigură la nivel naţional managementul crizei teroriste, în scopul înlăturării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale generate de situaţia de fapt creată.

(3) În scopul protecţiei şi salvării vieţii persoanelor, autorităţile şi instituţiile publice desfăşoară activităţi specifice, potrivit competenţelor acestora, cu respectarea priorităţii de acţiune şi a principiului comenzii unice.

(4) Centrul Naţional de Acţiune Antiteroristă este structură interinstituţională, fără personalitate juridică, subordonată direct Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condus de o structură decizională alcătuită din reprezentanţi la nivel decizional din cadrul instituţiilor publice, în funcţie de coordonatele concrete ale crizei teroriste. Şeful Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă se numeşte dintre prim-adjunctul sau adjuncţii Serviciului Român de Informaţii, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.”

 

Accesarea anumitor siteuri devine „act terorist”

 

Proiectul de lege propune incriminarea unor acte care până acum nu erau explicit încadrate la acte teroriste, cum ar fi deținerea sau fabricarea de materiale cu potențial destructiv. Apar, însă, și două propuneri discutabile. Este vorba de alarmarea falsă privind atentatele teroriste, infracțiune care acum intră sub incidența Legii privind prevenirea și combaterea terorismului, dar și accesarea unor siteuri în scopul informării privind posibilitatea comiterii de acte teroriste.

Tehnic va fi dificil pentru un anchetator să stabilească dacă un individ oarecare a accesat un site din curiozitate, din pur teribilism sau din prostie sau chiar a vrut să obțină informații despre cum să comită un atentat.

Iată propunerile celor din Comisia SRI:

”Art. 38 – Alarmarea fără un motiv întemeiat, prin orice mijloace, direct sau indirect, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sau de menţinere a ordinii publice, cu privire la săvârşirea unui act de terorism constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare la un an la 3 ani sau cu amendă.

38. După articolul 38, se introduc trei noi articole, art. 381 – 383, cu următorul cuprins:

Art. 38 1 – Accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, efectuată în scopul însuşirii ideologiei teroriste ori deprinderii unor mijloace, tehnici sau modalităţi de săvârşire a unor acte de terorism, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

 

Te-ar putea interesa și: