SISTEMUL SOLAR ar fi putut avea mai multe ”super-TERRE”. JUPITER le-a venit de hac la toate

Potrivit unei noi teorii avansate de un grup de astrofiziceni americani, felul în care arată astăzi sistemul solar i s-ar datora lui Jupiter. Dacă gigantul gazos nu ar fi făcut praf mai multe super-planete telurice aflate în curs de formare în apropierea soarelui, Terra nu ar fi existat

Mișcarea distructivă a lui Jupiter, de la începuturile sistemului nostru solar, ar putea explica de ce nicio altă „super-Terră” nu orbitează soarele, o bizarerie în galaxia de care apaținem.

Jupiter ar fi distrus în drumul său o primă generație de planete terestre/telurice, similare Pământului ca și compoziție, înainte de se stabiliza pe orbita sa, precizează astrofizicenii.

Această nouă teorie ar putea explica de ce sistemul nostru solar este atât de diferit de restul sistemelor stelare descoperite și studiate în cursul ultimilor ani.

Cele mai importante 500 de companii, în Capital. Acum la chioșcuri și online pe edituradecarte.ro

Mocănița de pe Valea Vaserului. Un loc de poveste în Maramureș

”Putem de acum înainte să privim sistemul nostru solar în contextul tuturor celorlalte sisteme stelare și să constatăm că una din cele mai intersante trăsături ale sale constă în absența unor super-planete în interiorul orbitei lui Mercur, cea mai apropiată de soare”, a precizat Gregory Laughlin, coautor au acestui studiu și profesor de astrofizică la Universitatea din Santa Cruz, California.

”Sistemul planetar standard al Căii Lactee pare să fie format dintr-un grup de super-planete terestre ale căror orbite se află foarte aproape de steaua lor”, mai spun astrofizicenii amercani pentru care sistemul nostru solar pare a fi, din ce în ce mai mult, una din marile bizarerii ale galaxiei.  

Este posibil ca în momentul formării celor doi giganți gazoși, Jupiter și Saturn, mai multe planetele telurice cu o atmosferă extrem de densă să se fi fost în curs de formare în apropierea soarelui pe o centură de gaze și praf. Cel puțin asta s-a observat, în ultimii ani, în cazul multor exoplanete care își orbitează steaua.

În momentul în care Jupiter a avansat spre interiorul sistemului solar, perturbațiile gravitaționale produse de planeta gigant au provocat o serie de coliziuni între celelalte planete și asteroizi, determinând fărâmițarea acestora. Bucățile astfel rezultate au fost proiectate pe discul dens din jurul soarelui distrugând toate super-pământurile aflate în curs de formare.

Aceste „rămășite” au servit ulterior la formarea unei noi generații de planete: Mercur, Venus, Terra și Marte, mult mai tinere decât cele care se află pe orbitele cele mai îndepărtate de soare (Uranus, Neptun și Pluto). Tinerele planete sunt, bineînțeles, mult mai puțin masive decât „super-Terrele” și au o atmosferă mai puțin densă.

Astrofizicienii mai spun că formarea planetelor Mercur, Venus, Marte și a Terrei, nu ar fi fost posibilă fără prezența lui Saturn, al cărei rol a fost menținerea lui Jupiter pe actuala sa orbită.