SILVIU SERGIU: Când ziarele mor şi de mâna ziariştilor

SILVIU SERGIU: Când ziarele mor şi de mâna ziariştilor

E mai mult decât o ipoteză care pune pe oricine pe gânduri.

E o certitudine care îngrijorează. În 2009, criza economică mondială va ajunge şi în România. Magnitudinea cutremurului financiar, care a zdruncinat America şi o parte a Europei din temelii, nu va fi la fel de mare în ţara noastră. Replici puternice vor fi însă, cu siguranţă, resimţite.

Presa din România este unul dintre domeniile în care va lovi din plin recesiunea. Nu încape nicio îndoială. Firmele îşi vor reduce drastic bugetele de publicitate. În condiţiile în care reclama este principala sursă de venit a mass-media, veniturile societăţilor de presă se vor subţia serios. Vor fi televiziuni, posturi de radio, ziare, reviste care nu vor putea ţine ritmul şi vor dispărea. Fără sprijinul susţinut al unor trusturi de presă puternice sau al unor oameni de afaceri potenţi financiar, publicaţiile din România nu au nicio şansă să reziste.

În mod particular, presa scrisă va fi serios afectată. Deja şubrezite din confruntarea cu internetul, ziarele au sistemul imunitar afectat, iar posibilitatea lor de a emana anticorpi la criza economică este foarte redusă. În astfel de vremuri, se recomandă multă prudenţă în cheltuirea resurselor.

Cu toate acestea, sunt ziare româneşti care cheltuiesc masiv resurse financiare în campanii de marketing care presupun oferirea de cărţi, CD-uri sau DVD-uri la preţuri fără concurenţă. O acţiune lăudabilă din multe puncte de vedere. Cultura este un medicament potrivit pentru însănătoşirea unei societăţi româneşti bolnave. Foamea spirituală, cozile matinale la cărţi aduc aminte de cozile din perioada comunismului, generate pe atunci de foamea biologică. Sunt semne că România mai are o şansă să se vindece de mediocritate, de amatorismul care îi face atât rău.

În altă ordine de idei, este treaba fiecărui trust de presă să-şi cheltuiască banii aşa cum crede de cuviinţă. Dacă dispune de resurse financiare, nu văd o problemă în a le folosi pentru a întări brandurile pe care le au în portofoliu. Astfel de campanii pot fi unelte foarte eficiente pentru a revigora presa scrisă, pentru a atrage cât mai mulţi cititori hipnotizaţi de presa on-line. Pentru ziare, marele pericol este ca aceste campanii de marketing să dureze la nesfârşit, tendinţă ce poate fi lesne sesizată în România. Nelimitate în timp, astfel de campanii încurajează obiceiuri de consum dăunătoare. În scurt timp, cititorii nu vor mai cumpăra ziare, ci romane sau filme care au ataşate şi ziare. Efectul psihologic asupra cumpărătorilor va fi următorul: cu fiecare zi de apariţie, ziarele vor fi privite ca obiecte din ce în ce mai puţin importante. În paralel, ziariştii se vor blaza, pentru că succesul publicaţiilor lor nu va mai depinde de calitatea articolelor, ci de cea a romanului sau a filmului oferit. Spiritul de competiţie între ziarişti se va atrofia, iar calitatea ziarelor, valoarea lor intrinsecă, va fi din ce în ce mai mică. Nimeni nu va mai crea când va şti că îşi ia oricum salariul pe spinarea lui Kafka. Absurd... În anii următori, va fi un succes ca un ziar să supravieţuiască recesiunii. Vor rămâne însă în viaţă doar ziarele care vor înţelege că trebuie să trăiască prin ele însele.

Ne puteți urmări și pe Google News