Primăria Capitalei vrea să monteze peste două milioane de coşuri de gunoi. Asta nu va schimba obiceiurile proaste ale multora dintre cetăţeni, crede angajata unei firme de curăţenie.

Mai mult de un coş pe cap de locuitor, aceasta este reţeta magică a primarului general Sorin Oprescu pentru un oraş curat. Sociologii vin însă să dezumfle din start iniţiativa şi spun că mulţi dintre bucureşteni nu şi-ar arunca deşeurile la coş nici dacă le-ar avea la dispoziţie la fiecare pas.

Civilizaţia - arată specialiştii - e mai greu de implementat decât un număr impresionant de coşuri de gunoi.

Obicei greu de schimbat

Potrivit proiectului de hotărâre de consiliu privind „Strategia de dezvoltare şi funcţionare a serviciului public de salubrizare în municipiul Bucureşti”, postat în dezbatere publică pe pagina de internet a Primăriei Capitalei, pe străzile oraşului ar urma să apară nu mai puţin de 2.231.250 de recipiente, în condiţiile în care Capitala are, în mod oficial, aproximativ 1.945.000 de locuitori. „Acesta este numărul optim de dotări stradale conform studiului «Managementul Integrat al deşeurilor în zona Metropolitană»”, arată reprezentanţii municipalităţii.

Angajaţii firmelor de curăţenie spun însă că - şi cu aceste coşuri - măturătorii vor avea de-a face în continuare cu străzi murdare. „Cred că şi cu 4 milioane de coşuri, bucureşteanul tot va arunca pe jos. Aşa e învăţat. Un domn a aruncat cutia de cola pe jos, deşi coşul era le 50 de metri”, explică Florica Matei, angajată a unei firme de salubrizare din Capitală.

Sociologii: e nevoie de măsuri demonstrative

Nu e nevoie să ne comparăm cu vest-europenii când vine vorba de curăţenie. Pare surprinzător, dar putem găsi modele şi mai aproape, ceva mai la est, spune directorul Departamentului Analiză şi Modelare Social-Economică din cadrul INSOMAR, Dan Gherguţ. „Am venit din Chişinău şi am ştiut că am intrat în România, pentru că în şanţul de pe marginea drumului era plin de gunoi”, arată Gherguţ.

Dacă în Elveţia nu se aruncă nimic pe jos, chiar şi fără vreun coş de gunoi în apropiere, în România acesta e un fel de gest-reflex, chiar dacă omul are un coş de gunoi lângă el, completează specialistul.

„Am încercat să le atrag atenţia atât celor care aruncă hârtii pe jos, cât şi celor care îşi scot câinele la plimbare şi nu adună resturile. Am fost înjurat sau am fost întrebat ce am cu ei. Cred că ar trebui ca aceia care aruncă pe jos să fie amendaţi ferm şi demonstrativ. Pentru ca trecătorii, care văd cum e amendat unul, să n-o mai facă”, conchide Gherguţ.

„Am venit din Chişinău şi am ştiut că am intrat în România, pentru că şanţul de pe marginea drumului era plin de gunoi menajer.”, DAN GHERGUŢ, directorul Departamentului Analiză&Modelare din cadrul INSOMAR

DE FORMĂ

Avem legislaţie, dar nu prea se aplică

Sancţiunile pentru cei care fac mizerie pe stradă sunt prevăzute în diferite hotărâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, însă sunt aplicate sporadic. Oricum, nu amenda este soluţia, susţine chiar şeful Poliţiei Comunitare Bucureşti, Ion Ţincu.

„S-au aplicat sancţiuni, dar nu ştiu câte. Eu cred că nu amenda îi va face pe bucureşteni să nu mai arunce pe jos. Ar trebui luate măsuri de prevenţie, montarea de coşuri de gunoi suficiente şi mai multe campanii de informare”, a explicat Ţincu. 2,2 milioane de coşuri vor apărea pe străzile Capitalei, dacă va fi aprobat un proiect de hotărâre de consiliu