"Sfârşitul lumii": cum a venit, aşa s-a dus...

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Prima zi a experimentului de la Geneva a adus victoria lumii ştiinţifice asupra celei dominate de mistificări de mahala şi de ipoteze fanteziste.

„Cel mai mare experiment al fizicii moderne“, cum a fost denumită punerea în funcţiune a acceleratorului de particule Large Hadron Collider (LHC), a început ieri, la 10.00, ora României, şi, o oră şi jumătate mai târziu, fizicienii, care pregăteau acest eveniment de peste 10 ani, izbucneau în aplauze. Era momentul în care imaginile proiectate pe ecranele de control arătau că fasciculul de particule, injectat la ora 10.30, parcursese primul tur complet al inelului, principalul obiectiv al oamenilor de ştiinţă pentru prima zi de func- ţionare a acceleratorului.

Un al doilea fascicul, ce a parcurs inelul în sens invers, a fost injectat în cursul după-amiezii. Prima ciocnire ar urma să se producă însă peste câteva săptă- mâni şi se aşteaptă să degajeze o energie de 450 de gigaelectronvolţ i, apreciază specialiştii.

„Un amestec de bucurie şi speranţă.“ Asta a adus prima zi de experiment pentru directorul Organizaţ iei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), Robert Aymar. „Totul este gata pentru o reuşită. Vă felicit pe toţi şi vă doresc mult noroc. Va merge bine, sunt sigur“, i-a încurajat el pe specialiştii adunaţi în camera de comandă. Avuseseră emoţii până ieri-dimineaţă: o furtună provocase o pierdere de energie care afectase sistemele de răcire ale magneţilor. Totul a fost însă reglat în noaptea de marţi spre miercuri. Scopul experimentului este să recreeze condiţiile care au existat imediat după Big Bang, ajutându-i pe fizicieni să înţeleagă mai bine marile procese din univers.

De ce au cămășile bărbaților nasturii pe dreapta, iar cele ale femeilor pe stânga?

Cea mai valoroasă monedă, pusă în pericol de explozia AI și computerele cuantice

Primele descoperiri ar putea fi cele legate de supersimetrie (o teorie potrivit căreia toate particulele au „gemeni“), iar cele dintâi rezultate legate de bosonul Higgs - aşa-numita „particulă a lui Dumnezeu“ - vor apărea la sfârşitul anului viitor sau în 2010. Cercetă- torul britanic Peter Higgs, „părintele“ particulei care a revoluţionat lumea fizicii, s-a arătat ieri încreză tor în reuşita experimentului.

Eveniment ştiinţific vedetă

Prins între declaraţiile echilibrate şi argumentate ale oamenilor de ştiinţă şi excesele de natură mistico-fataliste răspândite în perspectiva unui apropiat „sfârşit al lumii“ declanşat de acest experiment, evenimentul de la Geneva a reuşit să transforme ştiinţa într-un veritabil eveniment media. Un videoclip postat pe YouTube, în care o echipă de cercetători geniali explica, pe ritmuri de hip-hop, cel mai important eveniment ştiinţific al secolului adunase aproape 1,3 milioane de vizualizări, iar situl dedicat celor care doreau să vadă în direct experimentul a fost blocat mai multe ore de numărul uriaş al utilizatorilor.

Ca în cazul oricărui eveniment major, n-au lipsit interpretările. Potrivit acestora, ciocnirea fasciculilor ar urma să ducă la formarea unor găuri negre care să înghită întreaga planetă. „Evenimentul zilei“ a încercat să realizeze o cronică a primei zile de experiment, din perspectiva argumentelor şi a misticismelor de mahala. TABERE ADVERSE

În timp ce unii politicieni prorocesc „sfârşitul“, oamenii de ştiinţă fac apel la raţiune

PRINCIPIU DE FUNCŢIONARE. În accelerator, particulele sunt dirijate prin câmpuri electromagnetice foarte puternice, fiind aduse aproape de viteza luminii (300.000 km/s)

GENEZĂ

Big Bang, de la Einstein la Geneva

Cel mai important experiment ştiinţific din istoria recentă, ini- ţiat ieri la Geneva, nu ar fi fost posibil fără contribuţia savanţilor ale căror teorii au dezvăluit lumii o parte din misterele universului. Teoria cosmologică a Big Bangului, potrivit căreia universul a luat naştere în urma unei explozii de energie şi materie, are în spate zeci de ani de cercetări, experimente şi contradicţii. Ideea de la care s-a pornit e simplă: la începuturi, în urmă cu miliarde de ani, Universul nu exista. Exista doar un punct care, la momentul zero, a explodat.

Concret însă, este foarte greu de înţeles ce s-a întâmplat la acel moment, cauzele fiind legate atât de lipsa unei teorii cuantice pentru gravitaţie, cât şi de cantitatea mică de date experimentale obţinute. Aşa se face că experimentul de la sediul Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare (CERN) este văzut ca o adevărată piatră de temelie pentru cum va arăta ştiinţa în viitor.

„Asemenea experimente vor contribui la înţelegerea interacţiilor fundamentale din Universul în care trăim“, spune profesorul doctor Mihai Vişinescu, de la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară. Ceea ce pun acum la cale cei în jur de 6.000 de experţi de la CERN nu ar fi avut şanse de izbândă fără drumurile deschise prin lucrările şi experimentele unei întregi liste de oameni de ştiinţă din toată lumea. În 1922, pornind de la ecuaţiile lui Albert Einstein, matematicianul rus Alexander Friedmann înainta posibilitatea potrivit căreia Universul ar fi, de fapt, dinamic, şi nu static, cum se considera până la acel moment.

Doi ani mai târziu, astronomul american Edwin Hubble consolida această ipoteză şi descria Universul ca fiind în continuă extindere. Hubble a fost, de altfel, primul care a descoperit că există şi alte galaxii. Aceste descoperiri l-au ajutat pe fizicianul belgian Georges Henri Lemaître să-şi definitiveze „ipoteza atomului preistoric“. Deşi recunoscut ca întemeietor al teoriei cosmologice a Big Bangului, Lemaître nu este însă şi „pă- rintele“ acestei denumiri.

Cel care a decis să dea acest nume exploziei de acum aproximativ 15 miliarde de ani a fost astronomul englez Fred Hoyle, în 1950. Pe lista „precursorilor“ experimentului de la CERN se mai găsesc fizicianul ruso-american George Gamow şi asistenţii săi, cei care lansau ideea potrivit căreia începuturile universului ar fi stat sub semnul unei explozii incandescente de materie şi energie. Gamow era primul care ajungea la concluzia că unele elemente chimice din Universul de azi provin din primele timpuri ale formării acestuia. (Andreea Pocotilă)

"Asemenea experimente vor contribui la înţelegerea interacţiilor fundamentale din Universul în care trăim.", Prof. Dr. Mihai Vişinescu Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară