Lovitura de stat
Pe 14 februarie 1921, de Sf. Valentin, are loc la Budapesta o lovitură de stat. Regentul închină Ungaria în favoarea Regelui Ferdinand al României, care devine Împăratul Ferdinand I-ul. Tranziția nu este ușoară, sunt izbucniri naționaliste și de o parte și de cealaltă. Se varsă sânge, sunt tulburări civile, dar în două luni de zile avantajele unirii conving și pe unii și pe ceilalți. O lume nouă se năștea, dintr-o dușmănie de o mie de ani. Se agită mult profeția lui Cornelius Agrippa: ”un imperiu format dintr-o nație europeana și alta asiatică va domni în Europa o mie de ani”.
Pe 10 mai 1921, are loc încoronarea Împăratului Ferdinand I-ul și a Împărătesei Maria, la catedrala din Alba Iulia, în prezența multor regi și regine din toată lumea, a Președintelui SUA și al Franței. Se spune că nu a existat o ceremonie mai frumoasă, mai strălucitoare și mai emoționantă.
Ne puteți urmări și pe Google News
Anul 1922 trece repede cu noile trasări de județe, organizări în teritoriu și stabilirea, prin alegri, a celor două guverne. Capitala imperiului este stabilită la Cluj, care își reia vechiul nume roman, Napoca. Este evidentă intenția, mai ales din partea maghiară de a copia Imperiul Roman, de a se legitima ca urmași ai Romei. Diplomația maghiară era foarte iscusită în acele timpuri și organizează în toamna anului 1921 un turneu al Împăratului și al Împărătesei în Statele Unite. Pretextul este învățarea democrației, ca să se definească o Constituție corectă a Imperiului maghiaro-român. De fapt se căutau investitori, noul Imperiu avea mare nevoie de bani.
Analizându-se corect importanța strategică și potențialul economic al Sfântului imperiu maghiaro-român, banii americani încep să curgă, cascadă, spre România. De la începutul anului 1923 Sfântul Imperiu începe proiecte grandioase de suprastructură. Drumuri, poduri peste Dunăre, căi ferate, hidrocentrale, fabrici, uzine. Dar și școli și spitale.
Sfântul Imperiu are nevoie de multă forță de muncă. Mai multe milioane de muncitori, tehnicieni și ingineri germani vin la lucru în România și Ungaria. Așa se evită sărăcia și inflația din Germania care i-a adus pe naziști la putere. Adolf Hitler nu ajunge cancelar ci își continuă studiile de pictură și devine unul dintre cei mai remarcabili reprezentanți ai picturii și arhitecturii noi germane sub lozinca ”Neuer Zeit”.
În anul 1925 are loc semnarea Tratatului de prietenie, neagresiune și cooperare economică dintre Sfântul Imperiu și URSS. Sfântul Imperiu obține pe 99 de ani cesiunea unor importante mine și imense regiuni de prospectat din Urali și Siberia. Ca urmare și mai mulți europeni, germani, în special, lucrează pentru Sfântul Imperiu, în URSS.
În anul 1926 Polonia cere să adere la Sfântul Imperiu, urmată de Cehoslovacia. Austria se declară neutră și nonbeligerantă în anul 1929 și cere protecția Sfântului Imperiu. În anul 1930 prințul Carol are un accident mortal de automobil, pe Valea Prahovei. Funeraliile sunt grandioase iar cei care prezintă condoleanțele sunt cei care contau pe atunci în lume, stabilind rolul de mare putere, steaua care urca pe firmamentul puterii mondiale, Sfântul Imperiu maghiaro-român. De ce maghiaro-român și nu româno-maghiar? Bună întrebare! Răspunsul este simplu, s-a luat în ordinea alfabetului, așa s-a stabilit prin Constituția din 1923!
Recomandările noastre
