Sfântul Ignatie Teoforul. Tradiții românești. Sfântul are o legendă aparte. Iar pentru români, se bucură de o cinstire și o simbolistică aparte

Sfântul Ignatie Teoforul a trăit și a predicat în Antiohia unde a fost rânduit Arhiepiscop chiar de către Sfântul Apostol Petru. A fost martirizat în epoca lui Traian în Colosseum fiind devorat de fiarele sălbatice.

Sfântul Ignatie Teoforul - purtat de Dumnezeu sau Purtătorul de Dumnezeu?

Sfântul Ignatie era copil, conform tradiției când Hristos predica. Tot Sfânta Tradiție, fără a exista confirmare în Biblie, spune că el a fost pruncul pe care Hristos l-a luat în brațe la o predică. Atunci, Mântuitorul spusese că omul trebuie să fie smerit ca un prunc pentru a intra în Împărăția Cerurilor.

Așa se spune că micul copil a primit Duhul Sfânt pe care l-a purtat în inimă și a devenit Teo-Phoros, adică „Purtătorul de Dumnezeu”. În greacă, Dumnezeu este „Theos” iar „phoros” - „cel care poartă” vine de la verbul „phero” care înseamnă „a purta”.  Sfântul a predicat credința creștină în tinerețe, la maturitate și la vârsta senectuții.

Sfântul Ignatie - martirizat la Roma, în timpul împăratului Traian

Dacă va fi avut câțiva ani prin anul 33 d.Hr., în vremea lui Traian care a domnit în intervalul 98-117 d.Hr., Sfântul Ignatie, Episcopul Antiohiei va fi avut cu siguranță peste 70 de ani la 106. Sau ar fi avut peste 80 de ani, la 115-116. Aceste două date sunt considerate ca date posibile ale martirizării sale. Prima dată este legată de triumful dacic, adică acea celebrare la Roma a victoriei asupra lui Decebal. A doua, este legată de succesele lui Traian contra parților, adică urmașilor perșilor.

Împăratul ar fi dispus deportarea la Roma a lui Ignatie pentru că acesta refuzase să jertfească idolilor în semn de respect pentru succesele militare. Ignatie a spus că dorește să fie sfâșiat de fiare fiindcă nu vrea să-și piardă credința. Fiarele i-au sfâșiat trupul și inima a rămas întreagă. Când i-au adunat osemintele, soldații care curățau Colosseum-ul u văzut inima încă pulsând. Au tăiat-o și au văzut cu litere de aur, simbolul lui Hristos.

Triumful Dacic sau Triumful Parthic?

Personal cred că Sfântul Ignatie a fost martirizat în 106 d.Hr. În nicio regiune, nu este mai cinstit decât la noi. Creștinii sacrifică porcul fix în dimineața de 20 decembrie când este prăznuit acest sfânt în calendarul ortodox. El a călătorit cu nave și pe drumuri de uscat între Antiohia și Roma. A predicat, a transmis o scrisoare prin intermediul efesenilor.

Mai cred că a fost martirizat în 106 d,Hr. și dintr-un alt motiv. Se știe că Traian după cucerirea Daciei a fost mai tolerant cu creștinii. El i-a ordonat prietenului său Pliniu cel Tânăr ca „răzvrătirea cea mare” (creștinismul) să fie  monitorizată dar să nu fie schingiuiți sau ucisi decât cei care erau practicanți și propovăduitori insistenți.

Mai circulă o legendă că Sfântul Ignatie s-a rugat lui Dumnezeu pentru Traian. Dumnezeu ar fi acceptat să-l ierte pe Traian. Catolicii credeau că Traian nu era nici în Rai nici în Iad ci în Purgatoriu, adică etapa intermediară. Sfânta Tradiție susține că Traian a ascultat apoi de vorbele Sfântului Ignatie după martirizarea lui în Colosseum și de aceea ar fi avut succese contra arabilor și parților. Astfel, Imperiul Roman atingea maxima expansiune teritorială în vremea lui Traian.

Tăierea porcului se face după ritual. Când porculului sacrificat și pârlit cu paie, spălat, i se taie picioarele și este așezat vertical, se face o crestătură pe ceafă, cu semnul Sfintei Cruci. Se presară mălai cu sare făcându-se semnul Crucii, iar măcelarul înainte de a începe să taie pe șira spinării porcul sacrificat spune: „Să-l mâncați sănătoși”!