Săptămâna trecută, șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a atacat violent China, în special Partidul Comunist Chinez, cerând „lumii libere” să „triumfe” asupra „noii tiranii” întrupate, conform lui, de acest partid.
„China de astăzi este din ce în ce mai autoritară în interiorul țării și mai agresivă în ostilitatea sa față de libertate oriunde altundeva în lume”, a Pompeo, a doua zi după anunțul închiderii consulatului chinez din Houston, pe care l-a descris drept „o placă turnantă a spionajului”.
În timpul unei întâlniri în format 2 + 2 (apărare și diplomație) la Washington, la 28 iulie, ministrul australian de Externe, Marise Payne, nu a dorit să folosească aceeași retorică ca omologul său american pe tema China. Chiar dacă, la Canberra, nu lipsesc deloc criticile la adresa Beijingului.
Astfel, în ultimele săptămâni, Australia a solicitat o anchetă internațională privind apariția, la Wuhan, a epidemiei covid-19 (demers care a stârnit iritare la Beijing), a interzis producătorului chinez Huawei în rețelele sale 5G și a denunțat rolul Chinei în atacurile informatice la scară largă, precum și încercările sale de a interveni în viața politică australiană.
În plus, Canberra este preocupată, de asemenea, de „comportamentul rău” al Chinei în regiunea Indo-Pacific, unde practică o politică a faptului împlinit pentru afirmarea revendicărilor sale teritoriale.
Considerând că țara sa se va confrunta cu „provocări regionale de o amploare fără precedent de la al doilea Război Mondial”, pe fondul unei concurențe strategice din ce în ce mai puternică între Washington și Beijing în Pacific, premierul Australian, Scott Morrison, a anunțat o creștere cu 40% a cheltuielilor militare în următorul deceniu.
O necesitate care este un consens a priori în Australia, unde există temeri că puterea militară americană va fi înlocuită, cel puțin în regiune, de cea a Chinei.
Cu toate acestea, chiar dacă aparențele pot lăsa să se înțeleagă contrariul, cele de mai sus nu înseamnă că Canberra ar trebui să se alinieze automat cu pozițiile Washingtonului.
Întrebată despre observațiile recente ale lui Mike Pompeo, Marise Payne a declarat că este vorba doar de opinia șefului diplomației de la Washington.
„Acționăm pe baza valorilor comune. Dar, din punctul nostru de vedere, luăm propriile decizii în interesul național australian, precum și în respectul securității, prosperității și al valorilor noastre ”, a spus doamna Payne.
„Relația pe care o avem cu China este importantă. Și nu intenționăm să o degradăm. Dar nu intenționăm să facem lucruri care sunt împotriva intereselor noastre ”, a adăugat ea.
Cu Statele Unite, „nu suntem de acord în toate privințele. Și aceasta face parte dintr-o relație respectuoasă, care a durat mai bine de 100 de ani”, a insistat șefa diplomației australiene, fără a specifica „dezacordurile”cu Washingtonul.
Deoarece, pe de altă parte, australienii și americanii sunt pe aceeași lungime de undă atunci când vine vorba de a califica „ilegale” revendicările maritime ale Beijingului în Marea Chinei de Sud și de a evoca reprimarea uigurilor din provincia Xinjiang și soarta autonomiei Hong Kongului. În legătură cu aceste subiecte, cele două țări și-au exprimat „profunda îngrijorare”.
În ceea ce privește cooperarea dintre cele două țări, deja importantă, aceasta va fi consolidată în continuare. Și asta în cel puțin două domenii: inovația tehnologică și suportul logistic.
De exemplu, șeful Pentagon Mark Esper și ministrul australian al Apărării, Linda Reynolds, au convenit să organizeze mai frecvent exerciții comune, în special în Marea Chinei de Sud, pentru a contracara „creșterea militarizării” de către Beijing, precum și în Oceanul Indian.
De asemenea, au anunțat crearea unei rezerve strategice de combustibil ,la Darwin, care va fi finanțată de Statele Unite.
„Discutăm despre oportunitățile care interesează Statele Unite și Australia și dorința noastră de a le dezvolta, indiferent dacă este vorba de arma hipersonică sau de orice altă capacitate”, a spus Esper, referindu-se la capitolul cooperării tehnologice.
Pentru că, cu ocazia revizuirii Cărții albe a apărării, Canberra și-a exprimat, pe bună dreptate, interesul pentru dezvoltarea armelor hipersonice. În acest scop este planificată o anvelopă de aproximativ 5 miliarde de euro.
„Forțele australiene au nevoie de capacități mai puternice de disuasiune. Astfel de capacități pot menține la distanță forțele și infrastructura critică a potențialilor adversari, descurajând un atac asupra Australiei în timp ce contribuie la prevenirea unui război”, a spus Morisson la începutul lunii iulie.
Această cooperare ar trebui să acopere, de asemenea, apărarea aeriană și antirachetă, războiul electronic, spațiul, securitatea cibernetică, războiul submarin și furnizarea de minerale critice.
„Aceasta va permite alianței (australiano-americane) să-și mențină avantajul capabilității într-un mediu de modernizare rapidă”, a spus Linda Reynolds. „Reducerea în continuare a barierelor în calea integrării industriale va consolida interoperabilitatea noastră și rezistența noastră comună”, a adăugat ea.
Pentru a avea o idee despre ce crede Beijingul referitor la această apropiere dintre SUA și Australia, este suficient de consultat cotidianul Global Times, care urmează liniile Partidului Comunist Chinez.
Global Times a numit Australia „șeriful adjunct” al Statelor Unite.
„Să se lege de tancul american împotriva Chinei nu ar fi deloc un lucru bun pentru Australia. Și aceste provocări ai putea să-i pună serios în pericol interesele”, a amenințat Wei Dongxu, expert militar.
Foto: Opex 360