În ultimii cinci ani laitmotivul guvernanţilor este unul singur – modernizarea României.
Instituţiile se modernizează, mecanismele Puterii se modernizează, statul se flexibilizează tocmai pentru ca el să devină unul cu adevărat modern, legislaţia este pe zi ce trece tot mai modernă, altfel spus capacitatea de reacţie a statului român ar trebui să fie una proprie celui de-al doilea deceniu al mileniului al treilea. Acesta este discursul pe care mulţi oameni politici aflaţi la putere, dar mai ales preşedintele Traian Băsescu, îl susţin în faţa naţiuni române ori de câte ori au ocazia. Şi iată că astăzi "România modernizată" se afla în faţa unei provocări – ninsorile abundente.
A nins mai mult decât în alţi ani, iar în unele zone de câmpie a viscolit intens. Ceea ce a urmat ne este tuturor cunoscut. Primarii au dat vina pe prefecţi, prefecţii au dat vina pe primari, preşedinţii consiliilor judeţene au făcut responsabil guvernul, iar guvernul i-a acuzat pe aleşii locali din fruntea judeţelor de incompetenţă, ineficienţă, inactivitate. Între timp numărul victimelor viscolului creştea chiar dacă domnul Mircea Toader, liderul deputaţilor PDL, considera că aceştia, cu o singură excepţie, au fost omorâţi de excesul de alcool. Într-o statistică europeană, în pofida punctelor de vedere care iau în calcul numai cifrele, prin raportarea numărului victimelor la numărul total de locuitori, România pare a ocupa un sinistru loc unu.
Ceea ce televiziunile transmit crează o certă senzaţie apocaliptică. Case nu dintre cele mai rezistente, (de cele mai multe ori din chirpici) acoperite de nămeţi, bătrâni izolaţi pentru mai multe zile în locuinţele lor, fără alimente şi fără apă, de cele mai multe ori în frig atâta vreme cât zăpada trece de nivelul hornurilor, bolnavi în imposibilitate de a fi salvaţi, persoane decedate care rămân în case pentru că nu au cum să fie înmormântate, grajduri la care gospodarii nu au posibilitatea de a ajunge, animalele rămânând fără apă şi fără hrană, aceasta este imaginea unei Românii pe care, de la Bucureşti, nu o putem vedea decât prin intermediul televiziunilor.
După mai multe zile de îngheţ (datorat guvernului Boc) cu greu autorităţile par a fi început să se mişte. Vedem militari, vedem mai mulţi jandarmi decât înainte, vedem elicopterele MApN şi MAI încercând să salveze cât mai multe persoane, vedem, chiar şi mediatic, guvernul reacţionând chiar dacă nu întotdeauna în cel mai fericit mod. Din fericire, pentru moment nu mai ninge, iar temperaturile nu mai par a fi, pentru următoarele zile, extrem de scăzute.
Dar ce ne aşteaptă? Pericolele par a fi două. În primul rând este vorba de inundaţii, altfel de inundaţii decât cele cu care am fost obişnuiţi în ultimii ani, fără creşterea impresionantă a debitelor râurilor şi, ceea ce este foarte grav, inundaţii reci, la temperaturi scăzute şi nu ca cele pe care le-am văzut în anii deceniului trecut. În al doilea rând foarte discutata problemă a unui eventual deficit naţional de energie electrică, care de data asta nu ar mai afecta în primul rând zonele rurale ale României, ci zonele cele mai urbanizate, acolo unde fără energie electrică nu ni se vor opri numai televizoarele şi computerele, ci şi centralele de apartament.
Cum va reacţiona guvernul? În ce măsură primul ministru va reuşi să îşi coordoneze miniştrii proaspăt instalaţi şi în ce măsură structurile din subordinea acestora vor reacţiona la iniţiativa noilor şefi? Nu ştiu dacă sunt foarte mulţi cei care şi-ar dori să fie astăzi în pielea lui Mihai- Răzvan Ungureanu.
Recomandările noastre
