Christine Lagarde este suspectată de "complicitate la fals şi la deturnare de bunuri publice". Ea riscă până la zece ani de închisoare.

La nici o lună după ce i-a luat locul în fruntea FMI lui Dominique Strauss- Kahn, inculpat pentru agresiune sexuală şi tentativă de viol, Christine Lagarde are şi ea probleme cu justiţia. Curtea de Justiţie a Republicii, instanţa franceză care se pronunţă în cazul acuzaţiilor la adresa miniştrilor, a decis, ieri, deschiderea unei anchete ce o vizează pe Lagarde, suspectată de "complicitate la fals şi la deturnare de bunuri publice". Pe vremea când era ministru al economiei, actualul director general al Fondului Monetar Internaţional a luat o decizie controversată: a renunţat să facă recurs la decizia unui tribunal de arbitraj, instanţă privată, care condamnase structura publică ce gestiona pasivele băncii Crédit Lyonnais la plata unor despăgubiri în valoare de 285 de milioane de euro, către magnatul Bernard Tapie. În 1993, Tapie a vândut Adidas unui grup de investitori din care făcea parte şi Crédit Lyonnais. Peste doar un an, în urma unei decizii de lichidare judiciară vizându-l pe Tapie, controlul Adidas a fost preluat de către Robert Louis-Dreyfus, pentru circa 700 de milioane de euro. Bernard Tapie a contestat tranzacţia şi, în final, s-a ajuns la tribunalul de arbitraj. Conflict de interese Potrivit cotidianul "Le Monde", unul dintre judecătorii tribunalului de arbitraj avusese legături profesionale cu Bernard plata despăgubirilor, iar Lagarde ar fi ştiu acest lucru. Christine Lagarde riscă o condamnare la cel mult zece ani de închisoare şi o amendă în valoare de 150.000 de euro. Avocatul său, Yves Repiquet, a declarat că Lagarde a informat boardul FMI în legătură cu posibilitatea de a face obiectul unei anchete încă de pe 28 iunie, când a fost desemnată director general al Fondului. În opinia lui Repiquet, decizia de ieri a Curţii de Justiţie a Republicii îi va permite şefei FMI să scape, odată pentru totdeauna, de acuzaţiile din afacerea "Tapie-Crédit Lyonnais". "Acestă procedură (deschiderea anchetei, n.r.) nu este, în niciun caz, incompatibilă cu actualele atribuţii ale directorului general al FMI", a ţinut să sublinieze avocatul Yves Repiquet. Vor trece ani buni până când Christine Lagarde va compărea în faţa judecătorilor Curţii de Justiţie a Republicii. De la înfiinţarea sa, în 1993, Curtea a analizat peste 1.000 de plângeri şi s-a pronunţat doar în cazul a şase miniştri, reaminteşte cotidianul "Le Figaro". MESAJ Susţinută de la Washington Fondul Monetar Internaţional a anunţat, ieri, că statele membre reprezentate în Consiliul de administraţie au încredere în directorul general Christine Lagarde, în pofida deschiderii anchetei judiciare din Franţa, scrie AFP. "Consiliul de administraţie este convins că ea va putea să-şi îndeplinească eficient obligaţiile de director general", a precizat instituţia de la Washington, într-un comunicat. Christine Lagarde este în vacanţă până la mijlocul lunii august, ca şi Consiliul de administraţie, conform unei surse apropiate de FMI. Numită la conducerea FMI pe 28 iunie, Lagarde şi-a început mandatul pe 5 iulie. Ea a preluat frâiele instituţiei într-un moment greu pentru Zona Euro, confruntată cu criza datoriilor suverane. "Este foarte respectată la nivel internaţional şi arată că îşi asumă responsabilitatea de a conduce şi a face ca lucrurile să meargă în continuare, în vremuri foarte grele pentru economia mondială. Cred că, în ultimii câţiva ani, am fost mai ocupaţi ca niciodată în istoria FMI", declara recent, pentru EVZ, şeful delegaţiei Fondului în România, Jeffrey Franks. 210 milioane de euro au intrat în buzunarele lui Tapie după decizia prin care statul era condamnat la plata a 285 de milioane de euro, scria presa franceză, în 2010