Constantin Văduva a fost la conducerea Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice din noiembrie 2012 până în septembrie 2017, perioadă în care au fost înregistrate mai multe avarii din cauză că nu s-au făcut investiţii în infrastructură

Este lucru ştiut că, de când s-au inventat, societăţile proprietate de stat sunt vaci de muls pentru cei care ajung în poziţii din care pot face asta. Este şi cazul Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA, care a fost dată în judecată de către unul dintre foştii săi şefi, Constantin Văduva, ce solicită suma de 2.171.210 lei, adică vreo jumătate de milion de euro, plus dobânzile aferente şi cheltuielile de judecată. Concret, el cere, în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, „contravaloarea brută a componentei variabile a remuneraţiei (opţiunile pentru acţiuni virtuale – OAVT) cuvenite potrivit Contractului de mandat nr. C18 din 27.01.2014, dispunând totodată obligarea pârâtei la calcularea şi achitarea tuturor contribuţiilor sociale aferente sumei nete anterior menţionată”.

Remuneraţie peste remuneraţie

Constantin Văduva a deţinut calitatea de membru al Directoratului Transelectrica în baza Contractului invocat, iar remuneraţia membrilor consiliului de administraţiei sau, după caz, a membrilor consiliului de supraveghere este formată dintr-o indemnizaţie fixă lunară şi o componentă variabilă constând într-o cotă de participare la profitul net al societăţii, o schemă de pensii sau o altă formă de remunerare pe baza indicatorilor de performanţă.

Însă, potrivit specialiştilor consultaţi de Evenimentul zilei, valoarea OAVT-urilor invocate de Văduva ar fi zero, deoarece profitul Transelectrica realizat în timpul mandatului său ar fi cam fals, deoarece nu s-au făcut investiţii, motiv pentru care ministrul economiei Mihai Tudose i-a cerut demisia, în martie 2017, în urma avariilor din sistemul de transport al energiei electrice, dar acesta a refuzat să şi-o dea, rămânând în funcţie până la expirarea mandatului, pe 16 septembrie anul trecut.

Transelectrica are cuvântul

La solicitarea Evenimentului zilei, Transelectrica ne-a comunicat, privind litigiul, că „în ceea ce priveşte litigiul în care CNTEE Transelectrica SA se afla în contradictoriu cu domnul Constantin Văduva, precizăm faptul că acţiunea este înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, faţă de care Compania a formulat şi a depus întâmpinarea cu respectarea termenelor procedurale”.

De asemenea, la întrebarea noastră „Care este valoarea unui OAVT, la care se raportează domnul Văduva?”, Transelectrica a răspuns: „Opţiunile pentru acţiuni Virtuale Transelectrica (OAVT) nu au o valoare nominală, ci se valorifică în baza formulei şi a criteriilor prevăzute în contractul de mandat, raportat la data la care titularul decide să le valorifice.

Conducerea Transelectrica a beneficiat (Directorat în perioada septembrie 2013 – septembrie 2017; Consiliu de Supraveghere în perioada mai 2013 – mai 2017), conform contractelor de mandat aprobate de Adunarea Generală a Acţionarilor, în cazul membrilor CS, şi de Consiliul de Supraveghere, în cazul membrilor Directoratului, de bonusuri de performanţă, sub forma de pachete de opţiuni pe acţiuni virtuale Transelectrica (OAVT). Acţiunile virtuale nu conferă deţinătorilor calitatea de acţionar şi nu pot fi convertite în titluri Transelectrica. (…) Membrii Directoratului au avut dreptul să primească acest bonus de performanţă, sub forma unui pachet de Opţiuni pe acţiuni virtuale Transelectrica (OAVT), în funcţie de rentabilitatea acţiunilor Transelectrica pentru acţionarii societăţii”.

Gaura lăsată în urmă de Văduva - 330 mii lei

Pe 2 august 2013, Constantin Văduva, ca membru al Directoratului Transelectrica, împreună cu Ştefan Doru Bucătaru, semnează o împuternicire pentru o societate de avocatură francezo-română, Leroy şi Asociaţii SCA, pentru ca respectiva să reprezinte compania de stat la Comisia Europeană într-o speţă legată de OPCOM (Bursa Română de Energie Electrică), cazul AT 39.984. Numai că Văduva angajează Transelectrica în acest contract cu casa de avocatură fără a avea în spate nota de fundamentare şi, mai ales, fără aprobarea Directoratului şi Consiliului de Supraveghere. Casa de avocatură reprezintă compania şi îşi cere banii. Transelectrica refuză să le mai platească avocaţilor, invocând faptul că împuternicirea dată de Văduva şi Bucătaru nu are valore juridică.

Alţi bani, altă distracţie

Peste nouă luni, mai 2014, pe aceeaşi speţă de reprezentare a Transelectrica la Comisia Europeană, Văduva angajează o altă casă de avocatură - FMC SNR Denton Europe- Todor şi Asociaţii SPA, pe fix acelaşi onorariu, adică 126 mii lei. Bani pe care Transelectrica îi plateşte imediat acestei case. Evident că Leroy şi Asociaţii dă în judecată Transelectrica şi câştigă la Curtea de Apel toţi banii datoraţi, plus penalizari, în total vreo 330 mii lei. Curtea de Apel Bucureşti comunică Transelectrica că e bună de plată pe 22.06.2016.

Transelectrica nu a făcut nimic

La solicitarea Evenimentului zilei, Transelectrica a transmis următoarele: „În speţa menţionată, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA a fost obligată de instanţă la plata a 292.560 de lei, reprezentând servicii de asistenţă şi reprezentare juridică către Leroy şi Asociaţii – SCA. La nivelul Transelectrica SA nu există înregistrată o acţiune în răspundere împotriva fostei conduceri în legatură cu serviciile avocaţiale prestate de Casa de Avocatura Leroy”.

Propulsarea lui Văduva

Constantin Văduva a fost plasat la vârful Transelectrica de Daniel Chițoiu, în noiembrie 2012, când acesta ocupa funcția de ministru al economiei. Atunci, Văduva a fost numit membru al Directoratului Transelectrica, pentru ca, pe 17 septembrie 2013, potrivit site-ului Sursa zilei, tot cu susținerea lui Chițoiu (vicepremier și ministru al finanțelor la acea dată) să fie numit director adjunct al companiei de stat.

 

230.000 de euro a încasat Văduva în 2015 ca director adjunct al Transelectrica