Ediţia online a săptămânalului german Der Spiegel propune un inventar extrem de dur al schimbărilor politice produse la Budapesta după instalarea la putere a lui Viktor Orban, remarcând că ţara care va prelua de la 1 ianuarie 2011 preşedinţia semestrială a Uniunii Europene e condusă de un "maniac al ordinii" care "a profitat de complexele de inferioritate ale concetăţenilor săi şi le-a exploatat visele de reîntoarcere a Ungariei Mari".

Sub titlul "Orbanizarea Ungariei îngrijorează Europa", ediţia online a celui mai important săptămânal german oferă o evaluare critică a traseului politic alarmant parcurs de Budapesta după ce Fidesz a câştigat autoritar alegerile din primăvară, iar Viktor Orban s-a instalat în fotoliul de premier.

Nu este pentru prima oară când Der Spiegel critică apăsat administraţia Fidesz, intrată sub tirul mediatic european după ce Viktor Orban a promulgat o lege de reglementare a presei extrem de controversată. Însă, în condiţiile în care Budapesta se pregăteşte să preia preşedinţia semestrială a UE în ianuarie 2011, baletul politic al Fidesz îngrijorează şi solicită soluţii.

"Pământul maghiarilor era tărâmul speranţei" "Maghiarii au fost eroii Europei în două ocazii, în ultimele decenii. Felul în care au înfruntat tancurile sovietice în 1956, luptând pentru idealurile lor, rămâne de neuitat. În 1989, au avut curajul să deschidă graniţele care separau Europa de Est de libertate. Iar în anii de început ai postcomunismului, mulţi au văzut în Budapesta un model viabil pentru succesul tranziţiei spre democraţie şi economia de piaţă. Ungaria, pământul maghiarilor, era în egală măsură tărâmul speranţei. Astăzi însă, toate acestea par departe", începe articolul.

Şi continuă cu remarca virulentă a ministrului de externe luxemburghez, Jean Asselborn - "Se ridică întrebarea dacă o astfel de ţară merită să conducă UE. Dacă nu acţionăm, va fi foarte dificil să le mai vorbim chinezilor sau iranienilor depre drepturile omului".

Cum s-a ajuns aici? Săptămânalul german începe inventarul cu legea de 170 de pagini menită să reglementeze activitatea tuturor televiziunilor, publicaţiilor şi radiourilor din Ungaria. O lege care se bazează pe existenţa unei autorităţi de control compusă exclusiv din persoane fidele Fidesz. O lege capabilă să impună amenzi de până la 750.000 de euro, pentru ceea ce oamenii lui Orban vor considera ca fiind ofensator.

Mâna forte a partidului de guvernământ nu e însă singurul motiv pentru care Ungaria "a coborât în rândul statelor semi-democratice", scrie Spiegel.

Tactica politică dezastruoasă a formaţiunilor de stânga este, în egală măsură, blamabilă pentru situaţia actuală şi pentru ascensiunea lui Viktor Orban, descris ca fiind un "talent politic excepţional". Unul care "a profitat de complexele de inferioritate ale concetăţenilor săi şi le-a exploatat visele de reîntoarcere a Ungariei Mari".

«Orbanizarea» Ungariei "Un maestru în arta politicii, Orban a învăţat rapid lecţiile primului său mandat ca premier, deţinut între 1998 şi 2002. Colegii săi spun că este obsedat de presă şi visează să devină un al doilea Silvio Berlusconi. Un maniac al ordinii, Orban insistă să-şi instaleze oameni loiali în toate poziţiile, indiferent de importanţa lor. Mai mult, este capabil să simtă starea de spirit a populaţiei - anti-americană, anti-zionistă şi anti-capitalistă", îi face Spiegel un portret în tuşe groase premierului maghiar.

În viziunea publicaţiei germane, revoluţia iscată la Budapesta de Viktor Orban aduce nori negri asupra viitorului ţării, în particular, şi al Europei, în general.

"După victoria în alegerile generale, a redesenat harta colegiilor electorale, asigurând pentru Fidesz 95% din posturi la alegerile locale din octombrie. A impus, de asemenea, noi reguli pentru nominalizarea judecătorilor constituţionali. A schimbat sistemul de finanţare a partidelor politice, în beneficiul propriului partid, şi a naţionalizat sistemul de pensii, ceea ce îi permite să opereze tăieri chiar şi retroactiv.

Le oferă dublă cetăţenie maghiarilor de peste hotare, o acţiune interpretată ca fiind provocatoare de statele vecine cu minorităţi semnificative. După toate datele, încearcă să schimbe radical întreaga ţară. Asta înseamnă «Orbanizarea» Ungariei", notează Spiegel.

300 de cuvinte Cel mai vizibil semn al noii ordini, scrie publicaţia, este o placă de 70 X 50 centimetri, a cărei prezenţă a devenit obligatorie, prin decret, în toate instituţiile administraţiei locale şi centrale.

Pe placă este reprodusă Declaraţia de Cooperare Naţională, un credo de 300 de cuvinte menit să le aducă aminte maghiarilor că alegerile din aprilie 2010 au fost, de fapt, "o revoluţie", iar Fidesz a fost investit de popor cu sarcina de a pune pe picioare "un nou sistem, acela al unităţii naţionale". Un sistem pe care partidul lui Viktor Orban se angajează să-l impună "cu fermitate şi fără concesii".