La o lună după ce o asociație a magistraților a acuzat faptul că procurorul general al României, Gabriela Scutea, a beneficiat de o confuzie de date personale în verificările (CNSAS), magistratul vine cu explicații detaliate pe această temă.

În decursul lunii septembrie, Asociația Inițiativa pentru Justiție, condusă de procurorul Bogdan Pîrlog, cerea într-un comunicat public ca CNSAS și Parlamentul să dispusă un control asupra modului în care Gabriela Scutea a fost verificată în legătură cu colaborarea cu Securitatea. Mai precis, Inițiativa pentru Justiție a reclamat faptul că ”datele personale ale actualului procuror general al P.Î.C.C.J. sunt diferite în cele două comunicate”.

Cum se explică diferențele?

Astfel, în comunicatul din 18.12.2019, SCUTEA GABRIELA apare ca fiind născută la Sibiu, jud. Sibiu, din mama Paraschiva, fără tată, iar în comunicatul din 25.02.2020, ca fiind născută la Sighişoara, jud. Mureş, din părinţii Ioan şi Maria”.

Ambele comunicate fac trimitere la o verificare făcută în 2010, atunci când Scutea a primit verdict de necolaborare cu fosta poliție politică, precizând că față de acel moment nu au apărut informații noi pe această temă.

Libertatea i-a solicitat clarificări Gabrielei Scutea pe acest subiect, iar ele au venit inițial printr-un răspuns trimis de Parchetul General. În răspuns, Parchetul pune aceste diferențe pe seama faptului că a fost adoptată.

”Doamna Gabriela Scutea a avut succesiv acte de naștere care au corespuns situației juridice (filiație prin adopție și filiație față de părinții naturali), conform reglementării legale în vigoare la acea dată. Corespunzător actelor de stare civilă emise, locul nașterii a fost menționat Sighișoara (județul Mureș), respectiv Sibiu (județul Sibiu)”.

În plus, răspunsul Parchetului menționează că declarațiile privind necolaborarea cu Securitatea ”includ date de identificare ale declarantului, consemnate ca atare de notarul public.”

Scutea: Am anulat adopția

Contactată telefonic pentru a lămuri cum e posibil ca datele de identificare care implică o adopție să difere de la vârsta de 37 de ani, cât avea în 2010 și când CNSAS a dat prima adeverință de necolaborare, față de 10 ani mai târziu, Gabriela Scutea a explicat că ”Am fost adoptată când eram minoră și ulterior am anulat adopția".

Actualul procuror general al României precizează că a depus în 2004 o declarație de necolaborare cu Securitatea cu date de identificare după adopție și că la 3 ani după ce a anulat adopția (2012), adică în 2015, a revenit la datele de identificare cu părinții naturali. Potrivit legii, în caz de adopție (sau de anulare a adopției), în noul certificat de naștere se trecere la Locul nașterii: localitatea în care se află Serviciul de evidență care a eliberat noul document.

„Nu știu ce date a folosit CSM din dosarul personal”

”Nu știu ce date a folosit CSM din dosarul personal. Cred că am dat declarație de necolaborare în 2004, când aveam actul de naștere pe Sibiu. Am fost adoptată când am fost minoră și am anulat adopția în 2002. În 2005, pe baza unui nou certificat de naștere, am revenit la identitatea născută în Sighișoara cu părinții firești. Nu am evidența actelor depuse în care era necesar locul nașterii/părinții, nu știu de ce a apărut diferența în intervalul 2010-2019. Din anul 2005, repet, am actele cu Sighișoara”, a transmis Scutea.

Un judecător specializat în dreptul familiei a explicat, sub anonimat, cât de ușor se putea obține în instanță anularea unei adopții în acea perioadă: ”În perioada respectivă, legislația nu era atât de strictă cum este în prezent. Practic, un major putea obține destul de ușor anularea adopției, totul depindea de interpretarea judecătorului dacă este în interesul acelei persoane sau nu” a explicat judecătorul.

CNSAS a verificat ambele variante

În prezent, pe actualul Cod civil, anularea adopției de către persoana adoptată se poate face dacă cei care au adoptat-o se fac vinovați de atentat la viața acesteia sau au fost condamnați la cel puțin 2 ani de închisoare cu executare.

Potrivit CNSAS, verificările la adresa Gabrielei Scutea s-au efectuat avându-se în vedere ambele variante ale datelor personale, iar adeverința de necolaborare cu Securitatea cu nr. 2965/2010 a fost menținută.

Gabriela Scutea a fost numită procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) în data de 20 februarie 2020. Anterior numirii în funcție, a ocupat poziții de conducere și de execuție la nivelul tuturor gradelor de jurisdicție, având o activitate de 24 de ani în cadrul Ministerului Public din România.

Sursa: Libertatea