Mânăstirea rupestră din Munții Făgăraș are parte, anual, de un număr mare de turiști. Vizitatorii sunt atrași de legendele fantastice despre acest loc care spun că bolnavii sunt vindecați, iar dorințele pelerinilor sunt îndeplinite.

Zecile de mii de turiști care ajung anual la grota de la Șinca Veche, județul Brașov, nu sunt mai deloc interesați de istoria locului care i-a găzduit de-a lungul istoriei pe înaintașii de acum 7.000 de ani, pe dacii de acum 2.000 de ani și pe preoții ortodcși din secolul XVIII, ci sunt avizi să verifice dacă în acest loc li se îndeplinesc visurile.

„Locul este mai cunoscut cu denumirea de Templul Ursitelor. Turiștii vin la Șinca pentru că au auzit că aici li se îndeplinesc dorințele și pentru a avea un destin plin de împliniri”, ne lămurește Serafina Antofi, maica stareță a mânăstirii ridicate în apropierea grotei.

Cu acest mit, mânăstirea rupestră de la Șinca Veche a ajuns printre primele trei atracții turistice rurale, alături de trenurile Mocănița din Bucovina și Maramureș.

Două biserici în piatră

Odată ce s-a urcat Dealul Pleșu din comuna Șinca Veche (la 51 de km de Brașov și 32 de Zărnești), cu niște peisaje colorate ca în picturile lui Van Gogh, se dă de grota rupestră care este scobită în gresia nisipoasă. Intrarea în peșteră este sprijinită pe lespezi de lemn care susțin bolta grotei.

Pașii în peșteră înseamnă întoarcerea în trecut. Însă atât, nu ai parte de nicio vrajă, doar te lovești de farmecul de a lua urmele unor vieți atât de diferite. Un trai claustrofob dus de pustnici, de oameni care au vrut să renunțe la libertatea de a se mișca, pentru a-și păstra credința și naționalitatea.

Fizic, încăperea din vecinătatea intrării este cam cât camera unei garsoniere mici. A fost locuință pentru călugări, acum trei secole și poate și mai mult, aici dormeau și își făceau de mâncare chiar și zece sihaștri. Ceva imposibil astăzi, chiar și într-o mânăstire.

Prima biserică „scobită“ în rocă are naosul cu lungimea de 4,60 m, lățimea de 4,20 m, iar înălțimea navei de 3 m la intrare. Au mai rămas urmele unei vetre și a hornului condus prin bolta de piatră amenajată în creasta dealului. Unii specialiști spun că este bizantină și e amenajată după secolul X.

A doua biserică (cu lungimea de 4,20 m și lățimea de 3,35 m), în care se află și camera călugărilor, este situată în spatele primei bisericii și al anexei. Peștera a fost redescoperită în 2004, intrarea în grota fiind ascunsă decenii întregi de vegetația zonei.

Istoria mânăstirii rupestre

Cei care au transformat grota într-o minunăție turistică sunt reprezentanții Fundației Ortodox- Culturală „Maica Sfântă – Bucuria Neașteptată”. Președintele Maria Bâgiu a obținut concesionarea locului și a făcut din acest loc un mic muzeu al credinței: a recondiționat grota și a amenajat un mic parc în zonă. În plus, s-a mai ridicat o mânăstire de lemn pitorească, ale cărei patru maici se îngrijesc de grota amplasată pe vechea graniță dintre Transilvania și Muntenia. Accesul aici este în totalitate gratuit.

Verificarea legendelor

● Cel care trece pragul peșterii are viziuni și vise premonitorii. Am încercat să văd prin viitorul meu, dar probabil nu eram pe frecvența paranormală bună, așa că nu am văzut nimic. Sau poate că viitorul meu este încă în ceață și nu se distinge nimic.

● Dorințele spuse în timp ce se ating pereții grotei vor fi împlinite. Mi-am propus să câștig la Loto fără să joc, asta ar fi fost un noroc cu adevărat. Nu știu dacă ați verificat câștigătorii la Loto din ultima lună, dar vă garantez că nu am luat niciun premiu. Logic, pentru că nu am cumpărat vreun bilet.

● Cel care stă sub turnul conic care comunică cu cerul va avea toate dorințele împlinite, dacă are o inimă curată. Am avut o singură dorință, am spus să nu fiu lacom și să am mai multe: mi-am dorit doar să mi împlinească toate dorințele. Aștept să văd dacă am avut o inimă bună pentru a mi se împlini dorința.

● Somnul în templu aduce puteri și energii nebănuite. Recunosc, nu am încercat să ațipesc în grotă, dar mărturisesc că am fost plin de energie după vizita la Șinca.

● Vacile care pasc iarba din jurul peșterii dau lapte mai mult. Nici acest mit nu l-am putut verifica pentru că nu am găsit nicio vacă prin jurul schitului rupestru de la Șinca Veche.

● Apa izvorului de la ieșirea din grotă ajută la vindecarea oricărei boli. Nicu Dîrdîiac, fotograful care m-a suportat până în Brașov, a băut apa izvorului. Din câte am observat, își face mereu analize.N-am aflat rezultatele.

● Au loc fenomene paranormale, pe pelicula fotografică apar sfere albe, invizibile în momentul fotografierii. Am încercat să caut pe „pelicula digitală”, în fotografiile realizate în grotă, o fantomă sau un extraterestru. Nu am avut noroc, nu a fost să fie.

● Locul a fost creat de extratereștri, ca o poartă spre alte lumi.

Singura poartă spre care dă grota este poarta istoriei.

Încă un schit de piatră, la Șinca

Acum zece ani, cu greu şi-ar fi croit cineva drum pe dealul Pleşu. Astăzi există acces pe un drum asfaltat până la Mânăstirea Șinca de unde se coboară pe o potecă în scări, mărginită de nuielușe din alun, mai frumoase decât aleile de la Muzeul Satului din Capitală. Totul a fost realizat după planurile cunoscutului arhitect Șerban Sturdza.

Maria Bâgiu anunță că zona este în continuă modernizare. Primele obiective se îndreaptă spre amenajarea unei zone de creație și a unei noi mânăstiri lângă schitul actual.

Biserica din Piatră

Prin dezvoltarea unei zone de creaţie, Fundaţia Ortodox Culturală „Maica Sfântă - Bucuria Neaşteptată” aspiră la „asigurarea unei continuităţi a tradiţiilor meşteşugăreşti specific româneşti. Pictură, sculptură, iconografie, olărit, ţesătorie religioasă şi tradiţională, încondeierea ouălor, împletituri şi multe altele vor fi reînviate în douăsprezece ateliere meşteşugăreşti, la Şinca Veche”, explică Maria Bâgiu.

Maica Serafima Antofi ne-a declarat că se mai dorește să se realizeze o mânăstire de piatră, lângă cea din lemn. „Este o problemă cu pământul din zonă. Așteptăm să se rezolve această dispută, ca să putem concesiona terenul”, ne spune aceasta.

Istoricii consultați de fundație au trei variante privind originea grotei din Făgărași. Sunt supoziții că grota are o vârstă de 7.000 de ani. Stră-strămoșii ar fi scobit câțiva metri în stânga gresiei pentru a face o cavernă rudimentară. Apoi, sunt recunoscute urme ale dacilor în această cavernă care a devenit un fel de adăpost. În final, singura ipoteză confirmată, cea a unei mânăstiri rupestre creștine care datează fie după secolul X, fie de-abia în secolul XVIII (această datare fiind singura atestată până acum). Călugării ortodocși au creat o mânăstire rupestră, aici desfășurând slujbe ca într-o biserică obișnuită.