Un grup de oameni de stiinta de la universitatea din Bath sin Marea Britanie a studiat modul in care ne sarutam, mai precis in ce directie inclinam capul. Au ajuns astfel la concluzia ca si in cazul sarutului exista o asimetrie intre cei care inclina capul spre dreapta sau spre stanga, analog scrisului (exista mult mai putini stangaci decat cei care scriu cu dreapta). Originea acestei asimetrii nu este inca clara: cine sunt vinovatii, hormonii sau aspecte culturale?
Atunci cand sarutam persoana iubita inclinam de obicei capul intr-o parte: dreapta sau stanga. Este greu de imaginat un sarut in care ambii parteneri tin capul perfect drept. In ce parte inclinam deci capul, dreapta sau stanga? Este intrebarea pe care si-au pus-o un grup de cercetatori englezi de la universitatea din Bath. Acestia au efectuat un studiu comportamental, rezultatele caruia au fost publicate in Scientific Reports.
Pentru a efectua acest studiu cercetatorii englezi, impreuna cu colegii de la universitatea din Dacca (Bangladesh), au studiat 48 de cupluri si obiceiurile acestora. Cuplurile studiate erau toate din Bangladesh, si li s-a cerut sa raspunda unor intrebari legate de obiceiurile pe care le au in momentul in care se saruta in intimitatea casei lor. Au fost astfel intrebati cina ia initiativa sarutului dar si in ce directie inclina capul. Cercetatorii au constatat astfel ca in 80% din situatii initiativa era luata de catre barbat, femeile fiind mult mai timide (doar in 20% din cazuri acestea luau initiativa). In 70% dintre situatii partenerii inclinau capul spre dreapta in momentul sarutului. Aceasta asimetrie este asemanatoare cu cea care a fost observata in cazul maini cu care scriem sau cu care de obicei facem mare parte dintre operatiunile care necesita precizie mai mare.
Marea parte a oamenilor foloseste pentru aceste operatiuni mana dreata – totusi, exista si persoane, asa-numitii stangaci, care folosesc mana stanga. Cam 10% din populatia globului este stangace; acest procent insa variaza de la tara la tara si depinde si de cultura – in anumite tari li se interzice copiilor sa foloseasca mana stanga, astfel incat si cei care sunt in mod natural stangaci intr-un final ajung sa scrie cu derapta. Chiar si in cazul picioarelor exista stangaci – cei care prefera de exemplu sa loveasca mingea cu piciorul stang. Mare parte a stangacilor folosesc atat mana stanga cat si piciorul stang, intr-o corelatie care este de obicei explicata prin dominanta emisferei drepte a creierului (cea care controleaza partea stanga a corpului) fata de emisfera stanga (cea care controleaza partea dreapta). Care sa fie insa explicatia in cazul asimetriei ce se manifesta in inclunarea capului in cazul sarutului? Cercetatorii au gasit doua explicatii posibile. In prima, este vorba despre modul in care hormonii sunt distribuiti in creier.
Dopamina, asa-numitul hormon al fericirii, un neurotransmitator care se produce in creier si care are un rol foarte important in cadrul emotiilor si al sentimentelor pozitive, ar putea sa fie mai concentrata in emisfera dreapta sau in emisfera stanga. In primul caz, persoana atunci cand saruta inclina capul spre stanga; in a doua situatie spre dreapta. Cercetatorii sustin si ca nivelul testosteronului la barbati are ca efect faptul ca acestia iau de cele mai multe ori initiativa de a saruta. Totusi, lucrurile s-ar putea sa nu fie atat de clare pe cat par, intrucat acest studiu a fost efectuat doar in Bangladesh, si aspectele culturale din tara resectiva ar putea juca un rol important. Printre acestea faptul ca in Bangladesh se scrie de la stanga spre dreapta ar putea avea ca efect preferinte de a inclina capul spre dreapta.
Studiul acesta ar trebui efectuat si in alte tari care au culturi diferite – tocmai pentru a se putea intelege care sunt bazale neuronale ale sarutului si al asimetriei in inclinarea capului intr-o anumita directie.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro
Recomandările noastre
