Reintrarea României în recesiune este primul semnal al revenirii crizei. Dacă vom avea o perioadă difi cilă prelungită, va fi numai vina guvernanților, spun analiștii.
Specialiștii în economie își refac socotelile privind evoluția economiei, pornind de la noile date care au ieșit la iveală și iau în calcul aspectele care ar putea condamna România la o criză prelungită. „Până în momentul de față, nu avem informații clare despre evoluția PIB pentru al doilea trimestru, acestea vor fi publicate de abia pe data de 3 septembrie. Doar suspectăm ceea ce a condus la scăderea economică din trimestrul al doilea al anului.
Pe de o parte avem o scădere la nivelul consumului, în al doilea trimestru față de trimestrul unu. Pe de altă parte avem o contracție a exporturilor nete”, a comentat pentru EVZ Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și economist șef al Raiffeisen Bank România.
Investiții slabe
Cea mai mare surpriză, spune Ionuț Dumitru, a fost însă evoluția investițiilor private. „Se știa că investițiile făcute de stat au scăzut acut, cu peste 20% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2013, dar au scăzut și investițiile private, ceea ce arată că oamenii de afaceri sunt profund îngrijorați de lipsa de predictibilitate. Cel mai nociv impact în acest sens l-a avut taxa pe construcțiile speciale. Să pui un impozit de 1,5% din activele nete este enorm. Sunt companii care plătesc o cotă extrem de mare din profit pentru aceeastă taxă, fonduri ce puteau merge spre investiții”.
Ce se va întâmpla de aici încolo este greu de spus, în condițiile în care cele mai recente date privind evoluția unor segmente ale economiei sunt pentru luna iulie, adică prima parte a trimestrului trei, completează analistul. Recesiunea de acum diferă însă mult față 2008 - 2009, prima perioadă de recul din această criză. În 2009 aveam de-a face cu o criză internațională, deficitul bugetar era exagerat, ca și cel de cont curent, costurile de împrumut pentru România erau exagerate, spune Dumitru.
În prezent însă România are în primele șase luni un deficit cu mult sub ținta convenită cu FMI, așa încât este de neînțeles de ce nu se cheltuiesc fonduri publice în sectoarele cheie, pentru că este o perioadă extrem de propice pentru a încuraja creșterea economică. „Dacă vom avea o recesiune prelungită, atunci va fi numai din vina guvernanților”, mai spune Dumitru. Ceea ce seamănă cu 2009 este însă ignoranța politicienilor care refuză să ia în serios noile date. Și acum cinci ani, autoritățile considerau că România va fi ferită de criză. „Optimismul de acum trebuie pus pe seama anului electoral”, ne-a comentat un alt analist.
Prognoze mai pesimiste
Economia nu se mai ridică la așteptările de până acum. Raiffeisen estima o creștere economică de 3,5% în acest an dar, cel mai probabil, estimarea va fi revizuită în scădere după ce Statistica va publica datele detaliate privind evoluția economiei în al doilea trimestru, pe 3 septembrie. „Noua prognoză ar putea fi 2,5% sau chiar mai jos, în funcție de evoluțiile viitoare”, spune Ionuț Dumitru. De asemenea, analiștii ING Bank România aveau o prognoză de creștere de 2,9% pentru acest an, dar au anunțat deja că, după data de 3 septembrie, vor reface calculele.
Recomandările noastre
