Europa de Est dorește ca NATO să sporească cheltuielile pentru apărare. Mai exact, Polonia și Estonia intenționează să împingă alianța să își ridice nivelul de referință pentru cheltuielile de apărare în acest an la cel puțin 2,5% din PIB.

O mână de țări NATO fac presiuni pentru a crește valoarea de referință a cheltuielilor de apărare ale alianței de la 2% la 2,5% sau chiar 3% din PIB-ul țărilor membre, potrivit a șase actuali și foști oficiali europeni și americani familiarizați cu această chestiune, o mișcare care ar putea însemna sute de miliarde de dolari în noi cheltuieli de apărare, dacă va fi aprobată.

Inițiativa, promovată în cercurile diplomatice de Polonia și Estonia, este o încercare de lungă durată și s-ar putea confrunta cu o respingere semnificativă din partea puterilor vest-europene, care se luptă deja să îndeplinească reperul actual al cheltuielilor de apărare ale NATO de 2% din PIB. Dar ea reflectă o îngrijorare tot mai mare în rândul membrilor NATO de pe flancul estic al alianței că Europa nu este echipată corespunzător pentru o confruntare militară pe termen lung cu Rusia în urma invaziei acesteia în Ucraina anul trecut.

„Ne așteptăm ca, pe fundalul a tot ceea ce se întâmplă, nivelul convenit de comun acord să fie mai mare de 2%”, a declarat ambasadorul Estoniei în Statele Unite, Kristjan Prikk, într-un mesaj, menționând că discuțiile sunt încă în desfășurare în ceea ce privește care ar trebui să fie noul punct de referință propus.

Polonia ridică pretenții

„NATO are nevoie de consolidare și, deoarece Polonia cheltuiește 4% din PIB-ul nostru, ne-am aștepta ca și alți aliați să-și mărească cheltuielile”, a declarat Radoslaw Fogiel, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului Polonez.

Cheltuielile de apărare ale SUA depășesc 3% din PIB, ceea ce face ca Statele Unite să fie unul dintre cei doar nouă dintre cei 30 de membri ai alianței care vor atinge ținta de apărare a NATO în 2022, în ciuda invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina. Discrepanța a fost o sursă de frustrare de lungă durată între Washington și capitalele europene.

Reperul de 2% a fost convenit la summitul NATO din Țara Galilor din 2014, în condițiile în care anexarea Crimeii de către Rusia și invazia din estul Ucrainei au determinat o reexaminare a arhitecturii de securitate a Europei. La acea vreme, trei dintre membrii alianței cheltuiau deja 2% din PIB pentru apărare.

Angajamentul de cheltuieli luat în 2014 a fost convenit pentru un deceniu. Pe măsură ce data expirării sale se apropie anul viitor, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit public despre necesitatea unui obiectiv mai ambițios.

„Mă aştept să facem un nou angajament privind cheltuielile pentru apărare când ne vom întâlni la Vilnius la summitul NATO din iulie anul acesta”, a spus el într-un interviu pentru Die Welt luna trecută. „Nu vă pot spune exact cu ce vor fi de acord aliații, dar mă aștept să existe un angajament mai ambițios, deoarece toată lumea vede că trebuie să investim mai mult”, a mai spus Radoslaw Fogiel.

Spania, Olanda și Italia nu și-au atins obiectivele

În urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie anul trecut, mai mulți membri ai alianței s-au angajat să își majoreze cheltuielile pentru apărare, iar mai multe state rămase în urmă, printre care Spania, Olanda și Italia, au promis să atingă obiectivul de 2%, deși niciuna dintre națiuni nu și-a atins ținta până acum. Cancelarul german Olaf Scholz s-a angajat să cheltuiască peste 100 de miliarde de dolari pentru a moderniza armata subînarmată a Berlinului, dar se pare că a întârziat în ceea ce privește achizițiile de apărare și programele de achiziții pentru a începe modernizarea producției militare și a industriei de apărare.

Alte națiuni NATO au întâmpinat mai multe dificultăți în a depăși pragul de 2%. În ciuda faptului că este un susținător prolific al Ucrainei și că găzduiește una dintre cele mai mari comunități de diaspora din țara devastată de război, cheltuielile de apărare ale Canadei s-au scufundat din 2020, ajungând la puțin sub 1,5 la sută din PIB. Belgia, unde se află sediul central al NATO, intenționează să ajungă la 1,54% - până în 2030.

Şoimii din domeniul apărării speră că viitorul summit NATO de la Vilnius va fi un potențial punct de cotitură. La aproape 10 ani după ce membrii NATO au convenit să atingă pragul de 2% într-un deceniu, unii dintre cei mai mari cheltuitori de apărare din cadrul alianței folosesc această aniversare pentru a încerca să mențină ritmul de creștere a forței militare.

Franţa va creşte cheltuielile militare cu peste 7% în 2023

Dar, dincolo de statele baltice, schimbarea de paradigmă este impulsionată și de unii dintre cei mai mari membri ai NATO. Franța, care a stat ani de zile chiar sub pragul de 2% al NATO, va crește cheltuielile militare cu peste 7% în 2023 și s-a angajat să cheltuiască peste 400 de miliarde de dolari pentru a-și moderniza armata în următorii șase ani, sporind cheltuielile pentru arme nucleare și adăugând un nou portavion. Guvernul britanic se află în mijlocul unei revizuiri a cheltuielilor pentru apărare, care este posibil să le plaseze mult peste pragul de 2% pe termen lung, deși Londra a amânat o creștere planificată a cheltuielilor care ar fi putut ridica ținta la 3% din PIB.

Nu a fost imediat clar dacă apelurile pentru o promisiune reînnoită a cheltuielilor NATO vor fi însoțite de alte obiective militare. Angajamentul din 2014 din Țara Galilor a venit cu un angajament din partea membrilor de a investi 20% din bugetele lor în cercetarea și dezvoltarea de noi arme. Dar foștii oficiali sunt îngrijorați de faptul că unii membri NATO ar putea să nu-și respecte promisiunile fără un nou angajament ferm.

„Este clar că, în acest moment, 2 la sută nu este suficient”

Pragul de 2% a devenit un indicator pentru dezbaterea politică privind seriozitatea cu care țara respectivă își ia angajamentul față de NATO

Faptul că aliații îndeplinesc sau nu obiectivul de referință de 2 % a devenit un indicator pentru dezbaterea politică privind seriozitatea cu care țara respectivă își ia angajamentul față de NATO și față de apărarea colectivă - deși unii experți în securitate regretă faptul că fixarea procentului de 2 % întunecă discuții mai importante privind modul în care fiecare țară își cheltuiește bugetul pentru apărare și dacă se investește suficient în cercetarea și dezvoltarea de noi sisteme de armament.

„Este clar că, în acest moment, 2 la sută nu este suficient”, a declarat Artis Pabriks, care a fost ministru al Apărării și viceprim-ministru al Letoniei până în decembrie, iar acum este director al Northern Europe Policy Center, un think tank cu sediul la Riga.

„Cred că toate națiunile vor sprijini acest 2,5% pentru toată lumea, pentru că suntem deja acolo. Suntem țările din prima linie și vedem pericolul și știm că pericolul va persista timp de un deceniu. Vedem problemele cu industria, vedem problemele cu aprovizionarea.”

„Cu 2%, multe națiuni europene nu pot gestiona ceea ce trebuie să facă pentru a face continentul mai sigur și a rezista rușilor”, a spus el. potrivit  foreignpolicy.com.