Cei de la O Globo au publicat un editorial emoționant în care se cere ca toate crimele de război să fie investigate cât mai repede.
Războiul este aproape la fel de vechi ca ființa umană. Efortul de a restrânge conflictele armate prin legi care să definească momentul în care războiul este admisibil (jus ad bellum) și ceea ce este admisibil în el (jus in bello) este, de asemenea, ancestral. Această dezbatere a căpătat un nou capitol odată cu invadarea Ucrainei de către trupele ruse, în luna februarie, și, mai recent, odată cu indiciile conform cărora soldații lui Vladimir Putin au torturat și executat civili cu sânge rece în zonele din apropierea capitalei, Kiev.
În orașul Bucea, după plecarea rușilor, forțele ucrainene au găsit cadavre de civili împrăștiate pe străzi, precum şi o groapă comună. Președintele american, Joe Biden, care l-a descris anterior pe Putin drept un criminal de război, a cerut un proces. Totul ne face să credem că nu va fi atât de simplu.
Tribunalul Penal Internațional (TPI) de la Haga, Țările de Jos, a început deja o anchetă, dar există un obstacol. Rusia, Ucraina și Statele Unite nu sunt membre ale instituției, care a început să funcționeze abia în 2002. Deși este posibilă punerea sub acuzaţie a persoanelor la TPI, legitimitatea sentințelor ar fi afectată fără recunoașterea de către părți. O soluţie ar fi crearea unui tribunal special, ca în cazurile Rwandei și fostei Iugoslavii. Pentru ca inițiativa să aibă succes, însă, ar fi necesar să se obțină o mare cantitate de dovezi care să ateste faptul că a existat intenția de a comite crimele. Pentru a ajunge la Putin și la generalii săi, ar fi necesar să se arate cum au trecut ordinele prin lanțul de comandă.
Conceptul modern al legilor despre război a fost creat odată cu Procesul de la Nürnberg. Tratatele internaționale, precum Convenția de la Geneva din 1949 și Statutul de la Roma din 1998, decenii mai târziu, au modelat legile acceptate în prezent de întreaga lume civilizată. Ele stabilesc patru tipuri de crime: de agresiune (sau împotriva păcii), de război, împotriva umanității și genocid. Nu există nicio îndoială că Putin și acoliții săi ar avea șanse foarte mari să fie condamnați într-un tribunal pentru agresiune. Invadarea Ucrainei, o țară suverană, a avut loc fără nicio provocare.
Dar cum rămâne cu celelalte crime? Dovezile preliminare de la Bucea sugerează că militarii ruşi ar putea fi acuzaţi de crime de război. Prin definiție, acestea includ folosirea civililor drept ținte deliberate. Dacă se dovedește că actul a fost o strategie constantă a Rusiei, acuzația ar putea cuprinde chiar și crime împotriva umanității.
Deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă să acuze forțele ruse de genocid, așa cum a declarat marți în fața Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, până în prezent nu există nicio dovadă care să satisfacă definiția juridică formală a crimei: ucidere, vătămare fizică gravă sau vătămare psihică, împiedicarea nașterii, transferul copiilor "cu intenția de a distruge, total sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios".
Acuzațiile sunt grave, iar imaginile șocante. Pe fondul disputei asupra narațiunilor și a războiului de propagandă, este esențial ca instituțiile internaționale să cerceteze fiecare în parte cu prudență și rigoare. Stocarea dovezilor va fi crucială pentru identificarea și pedepsirea vinovaților, în cazul în care ar fi creat vreodată un tribunal care să judece atrocitățile pe care le vedem cu toții. (RADOR)