Prăbuşirea unor coloşi financiari internaţionali ajunge, treptat, şi în România.
Nu are aceeaşi amploare ca în SUA, dar efectele au început deja să fie vizibile. Odată cu naţionalizarea grupului belgian Fortis şi a creditorului britanic Bradford&Bingley, în paralel cu intrarea în criză a celui de-al doilea mare creditor ipotecar din Germania, Hypo Real Estate, leul a început să piardă teren în faţa euro. Odată cu un leu mai slab, apar şi problemele, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii.
Vor avea dificultăţi în primul rând cei care s-au împrumutat în euro. Dacă împrumutul a fost contractat în perioada iunie-iulie 2007, când euro a înregistrat cel mai scăzut nivel de curs din România, de 3,1-3,2 lei, debitorul plăteşte acum rata la un curs de 3,7 lei sau 3,8 lei. Astfel, pentru o rată de 320 de euro la un credit contractat în 2007, în iunie-iulie, românul scotea din buzunar 992 de lei. Acum, pentru aceeaşi rată, el scoate din buzunar 1.216 lei. În concluzie, cu 18% mai mult. Acelaşi lucru este valabil şi pentru companiile care au contractat credite în euro. Băncile îşi reduc investiţiile şi plasamentele
În plus, odată cu declanşarea crizei subprime în SUA, pe 6 august 2007, când American Home Mortgage şi-a declarat falimentul, toate băncile din lume au început să-şi reducă investiţiile şi plasamentele. Dintr-o dată, finanţările nu mai erau la discreţia tuturor, şi banii au devenit scumpi. Băncile au crescut treptat dobânda la credite.
Odată ce băncile-mamă au scumpit sursele de finanţare, şi reprezentanţele lor din România s-au văzut nevoite să dea credite cu dobânzi mai mari, deoarece propriile lor linii de credit veneau de la băncile din străinătate. Deja, în România, dobânzile la credite au ajuns la niveluri exorbitante, indiferent dacă este vorba despre împrumut în lei sau în euro şi indiferent de faptul că sucursalele din România ale băncilor străine nu au probleme de lichiditate, care să justifice aceste majorări. Este foarte probabil că majorările de dobândă vor continua.
Cumulat cu efectul cursului de schimb, creditul s-ar putea să devină inaccesibil pentru foarte multă lume, cu atât mai mult cu cât şi BNR mai pune o frână creditării, chiar la începutul lunii octombrie, prin noul regulament de creditare. Odată cu scumpirea finanţării se vor înmulţi însă şi problemele companiilor. Efectele sunt destul de perverse pe acest segment: fără finanţare, fie se vor frâna investiţiile în dezvoltare, fie vor fi continuate, dar la costuri mult mai mari, fapt care s-ar putea reflecta în costul produsului finit. (Gabriela Ţinteanu vMoldoveanu)
Recomandările noastre
