Cinci dintre cei mai importanţi sculptori români şi-au părăsit atelierele ca să îşi cioplească operele chiar în centrul Timişoarei.
Max Dumitraş, din Sângeorz, Gheorghe Zărnescu, din Bacău, Ilarion Voinea, din Cluj, Vlad Aurel, din Bucureşti, şi timişoreanul Ştefan Călărăşanu participă la prima tabără de artă organizată de Muzeul de Artă Timişoara, „La Castel”, eveniment care a debutat săptămâna aceasta şi se încheie pe 11 mai.
Nu numai artiştii de primă mână dau savoare demersului plastic, ci şi esenţa lemnului în care aceştia vor intra cu drujba şi dalta. Butucii au fost aduşi din Bolivia, direct din jungla amazoniană, din dorinţa de a avea lucrări cu adevărat ieşite din comun. Pentru completarea sculpturilor, artiştii de „La Castel” vor folosi şi lemn de stejar autohton.
Pregătiţi de start, artiştii spun că vor lucra zilnic, zi lumină: de la 7,30 dimineaţa şi până seara, poate chiar până a doua zi în zori. „Muzeul se află în mijlocul oraşului” De mâine, în jurul taberei sunt aşteptaţi să roiască şi studenţii Facultăţii de Arhitectură, aceştia fiind invitaţi să îşi aducă aportul la remodelarea spaţiului, prin realizarea de mobilier urban neconvenţional în spaţiul taberei.
„Tabăra este o metaforă a ideeii că muzeul se află în mijlocul oraşului, e un pretext pentru a înfrumuseţa Timişoara cu lucrări ale unor mari sculptori români şi, în fapt, este finalizarea unui proiect gândit împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc. Proiectul era iniţial programat să se desfăşoare la Muzeul Satului, dar acum organizatorii au descoperit atât lemnul din Bolivia, cât şi cea mai nouă vinotecă a oraşului, eterogenă ca şi populaţia de aici. În asemenea condiţii, era păcat să nu exclame câţiva artişti mari din ţară «vin la Timişoara »”, spune Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă şi iniţiatorul taberei.
Pentru că tabăra e încadrată într-un concept mai larg, care urmăreşte promovarea artei în Timişoara, se vor organiza şi alte activităţi conexe acestui eveniment, de la dezbateri tematice, găzduite la Muzeul de Artă, cu artişti despre artişti, până la conceperea unui web-site cu camere live, prin care se poate urmări permanent locul desfăşurării. De asemenea, se va realiza un catalog al taberei de sculpură (cu implicarea Fundaţiei Triade). Serile vor fi condimentate cu degustări de vinuri din Chile, Argentina, Italia, Franţa sau România ori degustări de bucate preparate de un maestru italian.
O seară specială va fi dedicată maestrului Peter Jecza, profesor de sculptură la Facultatea de Arte a Universităţii de Vest din Timişoara, care s-a stins luna trecută, în urma unui cancer. „Nu avem garduri sau sfori între noi”
Organizatorii nu au impus vreo temă niciunui artist. Aceştia sunt liberi să creeze după pofta inimii, după ce se vor acomoda cu parcul, cu oamenii şi cu castelul, după cum spunea unul dintre ei. Faptul că lucrează în spaţiul public e privit cu plăcere de fiecare.
„Lucrând afară, simţi că eşti liber. Nu avem garduri sau sfori între noi şi oameni, e ca un laborator direct cu publicul. De aceea, sper la o comunicare elegantă între noi şi lume”, spune Ştefan Călărăşanu. Timişoreanul va lucra o coloană mai înaltă de 5 metri şi foarte personală, „îmbrăcată” în crestături, semnele cu care de obicei îşi completează creaţiile. La finalul taberei, lucrările vor fi prezentate publicului şi vor rămâne o perioadă în spaţiul de lângă Castelul Huniazilor, pentru a putea fi admirate de timişoreni.
Recomandările noastre
