Asta a aflat scriitorul britanic Paul Bailey de la un agent al Securităţii, în 1989. Faptul a fost dezvăluit la Festivalul Internaţional de Literatură, într-un dialog cu Mircea Cărtărescu.

Până la Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB), Paul Bailey a vizitat România de mai multe ori şi practic vede ţara noastră ca pe o "patrie adoptivă", tema discuţiei de miercuri seară cu Mircea Cărtărescu. Scriitorul nominalizat la Man Booker Prize - una dintre cele mai prestigioase distincţii literare - lucrează acum la al treilea volum care tratează un subiect şi un personaj român. Unul dintre acestea este "Unchiul Rudolf" (apărut la Editura Humanitas, colecţia Cartea de pe noptieră), povestea unui băieţel dintr-o familie evreiască, trimis la Londra de către tatăl său, pentru a scăpa de persecuţia legionară. Unchiul Rudolf din titlu este un personaj savuros, în acelaşi timp comic şi melancolic, un tenor care renunţă la operă pentru popularitatea pe care i-o aduce opereta. Romanul din care a citit Bailey în cadrul FILB este "Băiatul prinţului", povestea altui român în exil, adolescentul Dinu, care părăseşte Bucureştiul în 1927 pentru a trăi o experienţă boemă în Paris şi a scrie un mare roman. Scriitorul britanic a fost foarte deschis şi a glumit, referitor la "primul său preinfarct" suferit într-o vizită în România, că, de fiecare dată când ne vizitează ţara, se aşteaptă să nu se mai întoarcă. "A fost menţionată călătoria mea spre Constanţa, mai degrabă la Neptun. Şi de fiecare dată când vin în România mă întreb: Oare o să mai ajung acasă? Pentru că de fiecare dată mă gândesc că aş putea să mor, nu ştiu din ce motiv", a mărturisit zâmbind Bailey, ceea ce a dus la un val de râsete din partea publicului. Carte despre românii gay Micul roman pe care-l scrie Bailey, şi din care a citit, "este bazat pe supoziţia că în anii 1920 existau homosexuali români. Pentru că mi s-a spus cu mare încredere de un membru al Securităţii, în 1989, că oamenii gay trăiau în orice ţară, cu excepţia notabilă a României", a comentat Bailey. "Fascinaţia mea pentru România apare din ceva simplu: e o combinaţie de melancolie şi absurd. Poate asta o să vă pară ciudat, dar în Marea Britanie este o calitate necunoscută. (...) Cred că există o diferenţă dintre umor şi ce am descoperit în România, un simţ al umorului suprarealist". Bailey a fost şi actor şi a văzut piese de Ionesco, "Rinocerii", printre altele, dar spune că dramaturgul român este de fapt realist, având în vedere cum a văzut România. "Un fel de nebunie. Mi-amintesc când am intrat într-o librărie, în care se vindeau doar discursuri ale lui Ceauşescu". Paul Bailey se declară fan al lui George Bacovia şi al viziunii lui asupra lumii. Provocat de moderatorul dialogului, Marius Chivu (cel care a şi tradus "Unchiul Rudolf") să recite o poezie de-ale lui, el a răspuns "ar trebui să fiu beat". Până la urmă, el a reuşit să recite poezia lui Eminescu "Peste vârfuri", în română, cu o pronunţie de invidiat. De sintagma "dor de moarte" din această poezie, el spune că s-a îndrăgostit teribil, datorită melancoliei profunde. Cărtărescu citind de pe iPad Abordarea lui Mircea Cărtărescu a temei "Patrii adoptive" a fost una a unui autor epuizat de un turneu literar recent, în care a vizitat mai multe oraşe europene şi n-a apucat să vadă nimic din ele, nici măcar din tren - pentru că mergea atât de rapid. Cărtărescu a citit - de pe iPad - dintr-un text publicat în trecut în "Dilema Veche", numit "Jurnal cu Darwin", în care descrie o întâlnire între jurnalişti din lumea întreagă şi cel care a formulat Teoria Evoluţiei. "Scriu pentru că îmi fac datoria, nu mă întreb dacă fac bine sau rău sau dacă ar fi cazul să fac asta", a spus Cărtărescu despre meseria lui. "Deşi se spune că este 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie, arta nu ţine nici de transpiraţie, nici de inspiraţie. Ci de morala faţă de arta pe care vrei s-o onorezi", a mai spus autorul trilogiei "Orbitor". Bucuria românilor ca personaje "normale" El s-a declarat încântat pentru că Paul Bailey scrie în sfârşit despre români "normali, ca tot omul", după ce toţi românii din cărţile străine sunt "idioţi congenitali". Cărtărescu a dat şi câteva exemple: românul idiot din romanul lui Thomas Mann, "Confesiunile lui Felix Krull", sau pe cel din "Pivniţele Vaticanului" de André Gide. "Scriu pentru că îmi fac datoria, nu mă întreb dacă fac bine sau rău sau dacă ar fi cazul să fac asta." MIRCEA CĂRTĂRESCU, scriitor "Fascinaţia mea pentru România apare din ceva simplu: combinaţia între melancolie şi absurd." PAUL BAILEY, scriitor FASCINAŢIE Paul Bailey a scris deja două romane cu personaje româneşti Scriitorul a vrut mult timp să scrie un roman istoric despre familia Bibescu, care îl fascina. La acest proiect a renunţat, până la urmă, pentru că şi-a dat seama că nu este de acord cu ideea de roman istoric. "România pe care am descoperit-o înainte de a veni aici era integral muzicală. Prin Dinu Lipatti, un geniu, şi desigur, Enescu. După ce am fost aici, am citit o biografie a lui Enescu publicată în România în timpul comunismului, o grămadă de gunoi, în care se spunea că a fost unul dintre stâlpii comunismului", a spus Bailey miercuri. Enescu şi Lipatti apar ca personaje în "Unchiul Rudolf", roman descris de Marius Chivu drept "muzical". Pe lângă acesta, Bailey a mai scris despre români în "Kitty şi Virgil" (apărut la Editura Minerva), care prezintă o poveste de dragoste dintre un român transfug şi o englezoaică. Citiţi şi:

• Festivalul Internaţional de Literatură aduce invitaţi de seamă la Bucureşti