Votul de joi poate deschide cutia Pandorei, se teme Bruxelles-ul, care va trebui apoi să gestioneze și dificilul dosar al independenței Cataloniei.
Scoțienii decid joi dacă rămân sau nu membri ai Marii Britanii, o uniune veche de peste 300 de ani, într-un referendum așteptat cu emoție în Europa. Teama unei reacții în lanț și a unui risc de contagiune bântuie cancelariile europene, în special în condițiile unor mișcări separatiste și de autonomie tot mai puternice pe Bătrânul Continent, mai ales în Catalonia.
Ultimele sondaje de opinie arată că 53-54 la sută dintre scoțieni preferă în continuare apartenența la Marea Britanie, dar analiștii atrag atenția că cifrele sunt înșelătoare, dat fiind numărul mare al celor indeciși, circa 500.000, care pot înclina balanța. Cu doar câteva zile înaintea plebiscitului, cele două tabere - pro și contra independenței Scoției - duc o campanie furibundă pentru a atrage cât mai mulți simpatizanți din cei peste patru milioane de alegători. Însuși premierul britanic David Cameron și liderul opoziției laburiste, Ed Miliband, s-au implicat personal în campanie pentru a împiedica destrămarea Marii Britanii. O șansă care vine o dată la o generație, a subliniat Alex Salmond, șeful administrației autonome scoțiene și principala voce în favoarea independenței. De cealaltă parte, Alistair Darling, cel care promovează unionismul, avertizează că un vot în favoarea independenței este o decizie ireversibilă.
În UE sau nu?
Ne puteți urmări și pe Google News
Dincolo de implicațiile economice ale unei eventuale Scoții independente, pe care tabăra pro-unionistă le compară cu efectele crizei financiare din 2008, nimeni nu a reușit să răspundă la întrebarea dacă teritoriul din nordul Marii Britanii va rămâne sau nu membru al UE. Bruxelles-ul a avertizat încă de acum câteva luni că orice astfel de declarație de independență în cadrul blocului comunitar este automat urmată de un proces de aderare la UE reluat de la zero. Spania se manifestă cel mai virulent împotriva unei apartenențe la UE a unui astfel de teritoriu, în speranța că va descuraja mișcarea de independență din Catalonia. Presa britanică nu exclude însă ca Scoția, dacă devine independentă, să rămână membru UE, dacă Madridul primește garanții că Bruxelles-ul nu va accepta, în schimb, Catalonia. O altă întrebare, dincolo ce cele privind posibilele efecte la nivel european, este dacă și celelalte teritorii - Țara Galilor și Irlanda de Nord - vor căuta să se rupă de Marea Britanie, deși sondajele arată acum un sprijin mic pentru independență.
Pentru a risipi orice temeri legate de viitorul economic al unei Scoții independente, Alex Salmond susține că în apele teritoriale din Marea Nordului există rezerve de petrol și gaze naturale evaluate la 24 miliarde de barili și 1,5 trilioane de lire sterline. Companiile care exploatează însă aceste zăcăminte spun că, în realitate, este vorba de 15-16 miliarde de barili de hidrocarburi.
Urmează Catalonia?
Un eventual rezultat favorabil independenței Scoției va energiza mișcarea secesionistă catalană pe care guvernul de la Madrid cu greu reușește să o țină în frâu. Artur Mas, liderul administrației naționaliste de la Barcelona, vrea să organizeze un referendum pentru independența provinciei pe 9 noiembrie, dar executivul central spaniol nu este de acord cu acest plebiscit pe care îl denunță drept neconstituțional. Sondajele arată că circa 80 la sută din populația Cataloniei vrea organizarea unui astfel de referendum. Joia trecută, cel puțin jumătate de milion de oameni, potrivit cifrelor oficiale, au participat la o manifestație pe străzile Barcelonei pentru a susține organizarea unui astfel de plebiscit. „Acum este momentul”, a scandat marea de oameni care au purtat cu ei drapelul catalan.
Recomandările noastre
