Scormonitori prin istorie

Scormonitori prin istorie

Muzeul Municipiului Bucureşti invită publicul la o dublă lansare organizată în ziua de joi, 28 ianuarie 2016, ora 17.00, la Hanul Manuc.

Dr. Georgeta Filitti va prezenta volumul „Actele domnilor Racoviţă din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti”, autor Mihaela Rafailă. Oportunitatea de a lansa primul număr al „Revistei de Cercetări Arheologice şi Numismatice” va fi dezbătută de dr. Cristian Schuster, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române şi de Dr. Emanuel Viorel Petac, preşedintele Societăţii Numismatice Române, cercetător ştiinţific în cadrul Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române.

„Actele domnilor Racoviţă din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti ”vorbește despre Familia Racoviță, o veche familie românească din Moldova, după cum susține Dionisie Fotino în „Istoria generală a Daciei”, a fost reprezentată în mod strălucit de către Mihai Racoviță, care a ocupat dregătoria de spătar. Strămoșul lor, Racoviță Cehan, a primit la botez acest nume, deoarece se pare că s-a născut la mănăstirea Racoviță din satul Pungești, pe când mama sa se afla într-o bejenie în fundul Racovei.

Colecţia de „Documente” a Muzeului Municipiului Bucureşti numără 120 de acte care provin din răstimpul domniilor celor trei reprezentanți ai familiei Racoviță-Cehan – Mihai Racoviță (1730-1731 și 1741-1744), Constantin Racoviță (1753-1756 și 1763-1764) și Ștefan Racoviță (1764-1765). „Sunt prezentate acte pentru care s-a folosit drept suport pergamentul și hârtia folio sau difolio, cu sau fără filigran. Ca tipologie documentele sunt diverse – hrisoave, porunci, hotărâri, scrisori, plângeri, zapise, diate ș.a. Printre marii boieri care au beneficiat de atenția domnilor s-au numărat Manolache Lambrino, soțul Domniței Bălașa Brâncoveanu, Ioniță Racoviță. Avem și câteva acte care se referă la reprezentanții altor naționalități stabilite în Muntenia, ca de pildă Iosif sticlar, fiul lui Dalil ovreiul, Ursache ovreiul din Râmnic sau Costandin polcovnic lipovean”, spun cercetătorii de la Muzeul Bucureștiului. Cele mai multe dintre acte au ca emitent Epitropia Așezămintelor Brâncovenești. Până la prezenta ediție de documente doar un număr limitat de acte au văzut lumina tiparului, ori au fost menționate în alte lucrări de-a lungul timpului.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice”

Noul proiect editorial, „Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice”, are menirea de a valorifica cercetarea în domeniul arheologiei şi numismaticii, dar şi a cercetărilor inter şi pluridisciplinare care şi-au făcut un loc din ce în ce mai important în cadrul studiilor arheologice în decursul ultimilor ani. Această manifestare continuă seria de evenimente care promovează activitatea editorială a Muzeului Municipiului Bucureşti din anul anterior şi se înscrie în eforturile de valorificare a unui bogat patrimoniu, dar şi a unor studii şi cercetări de specialitate.

Următoarea lansare va avea loc joi, 4 februarie, ora 17:00, lansarea volumului „Tata Moşu. O poveste interbelică ” în limba engleză. Autori: Adrian Majuru, Mihai I. Grăjdeanu.